Referendum în Danemarca. Țara vrea să adere la politica de apărare a Uniunii Europene
Danemarca merge astăzi la urne într-un referendum convocat pentru a pune capăt unei scutiri de trei decenii de la clauzele Uniunii Europene privind apărarea și securitatea.
Votul vine în urma cererilor de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei vecine, iar războiul din Ucraina obligă țările din Europa să-și regândească politicile de securitate.
Aproximativ 4,2 milioane de alegători danezi sunt eligibili să voteze la referendum. Partea „da” este în favoarea eliminării anularea politicii renunțării la apărarea a UE votată în 1992. Sondajele au arătat cu aproximativ 40% sprijin, iar partea „nu” cu 30%.
Danemarca este deja membră a alianței transatlantice, dar a rămas în afara mișcărilor UE de a formula o politică de apărare comună.
Danemarca este membră a UE din 1973, iar în 1992 la referendum, 50,7% dintre danezi au respins Tratatul de la Maastricht, tratatul fondator al UE. Pentru a-i convinge pe danezi să aprobe tratatul, Copenhaga a negociat o serie de scutiri de la tratat, și a fost aprobat în anul următor.
De atunci, Danemarca a rămas în afara monedei unice europene, euro, pe care a respins-o într-un referendum din 2000, precum și a politicilor comune ale blocului comunitar în materie de justiție și afaceri interne și de apărare.
Renunțarea la apărare înseamnă că țara scandinavă, membru fondator al NATO, nu participă în prezent la politica externă a UE în ceea ce privește apărarea și nu contribuie cu trupe la misiunile militare ale UE.
Prim-ministrul social-democrat, Mette Frederiksen, a convocat referendumul la doar două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia și după ce a ajuns la un acord cu majoritatea partidelor din parlamentul Danemarcei.
Frederiksen a declarat în convocarea referendumului că ”un vot ”da”ne va întări securitatea”. Frederiksen a anunțat, de asemenea, planuri de a crește cheltuielile pentru apărare ale Danemarcei la 2% din produsul intern brut, în conformitate cu cerințele de aderare la NATO, până în 2033.
În susținerea poziției sale, premierul în dezbaterea televizată de duminică a declarat „Trebuie să ne votăm întotdeauna când există un vot. Cred din toată inima că trebuie să votăm da. Într-un moment în care trebuie să luptăm pentru securitatea în Europa, trebuie să fim mai uniți cu vecinii noștri”.
"Lumea se schimbă și nu într-un mod bun. Trebuie să fim împreună și să consolidăm cooperarea care ne întărește securitatea", a declarat Jakob Ellemann-Jensen, șeful Partidului Liberal de opoziție, în timp ce a înmânat pliante miercuri înainte de începerea referendumului.
Unsprezece dintre cele 14 partide din parlamentul Danemarcei militează pentru un vot „da”.
Două partide de extremă dreapta, eurosceptice, Partidul Popular Danez și Noua Dreaptă și Lista Unității de extremă stângă, și-au îndemnat susținătorii să respingă propunerea. Unul dintre argumentele lor este că o politică de apărare a UE ar putea slăbi NATO, la care Danemarca a aderat în 1949.
"NATO este garantul securităţii Danemarcei. Ar fi total diferit dacă s-ar decide la Bruxelles", a declarat şeful Partidului Popular Danez Morten Messerschmitt în cadrul dezbaterii de duminică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News