”M-aș referi la ceea ce face România și o să îmi asum rolul opoziției, trebuie să existe și o voce critică. Aș începe prin a spune că din cele 85 de proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României, 17 sunt pe mediu și opt pe energie. Din cele pe mediu sunt trei în domeniul apei, cinci în domeniul naturii, șase în domeniul aerului și două pe deșeuri. Majoritatea sunt deschise recent, începând din 2019 - 2020, dar sunt și unele foarte vechi, deschise din 2008, la un an de la aderarea la Uniunea Europeană.

"20% din emisiile generate de industria de petrol și gaze provin din România"

Dintre factorii care duc la crearea gazelor cu emisii de seră, mă pot referi la metan, pentru că este unul dintre gazele cu cele mai puternice efecte, care rezistă și 20 de ani și unde România este ușor deficitară. Avem niște date de pe site-ul Uniunii Europene, chiar dacă Uniunea Europeană s-a angajat să respecte un obiectiv colectiv de reducere a emisiilor cu 58% până în 2030, având ca referință anul 2020. 13% din totalul emisiilor de metan pe domeniul energiei al Uniunii Europene sunt generate de România. 20% din emisiile generate de industria de petrol și gaze provin din România. Pe lângă industria de petrol și gaze, avem 53% la nivel european metan provenit din sectorul agricol”, a explicat Dragoș Popescu, membru al Comisiei de Mediu din Senat. 

Proiect în Parlament pentru centralizarea avizelor și documentelor emise de instituțiile din domeniul Mediului

”Cred că ar trebui să luăm măsuri, mai ales că din 2023 va interveni noul regulament european pentru combaterea acestor emisii spontane, ca să le spun așa, din instalațiile industriale. Aici aș face o trecere la faptul că România nu deține date și datele pe care le deținem nu sunt suficient de transparente, astfel încât să putem lua măsuri să reducem diversele probleme sau să reducem efectele acestor emisii de metan, să le spunem, și în general asupra calității aerului. 

Din Parlament am încercat diverse propuneri. La una din ele aș vrea să mă refer acum, pe scurt, nu vreau să fac o dezbatere pe acest subiect. Se referă la crearea unui Registru Național Electronic de Mediu, să avem înregistrate toate autorizațiile și toate actele de reglementare emise și toate avizele sau autorizațiile de gospodărire a apelor emise în țară, pentru că la momentul de față nu avem o evidență asupra acestor acte. Nu putem face un inventar de emisii, ca să știm cât e autorizat să emită fiecare agent, în ce loc și ce tip de emisii sunt într-o zonă anume”, a mai explicat Popescu în cadrul dezbaterii ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News.

Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”

17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.

Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News