Cifre din spatele Jocurilor Olimpice Paris 2024.

S-a lăsat cortina peste Jocurile Olimpice de la Paris 2024, una dintre cele mai inedite și controversate dintre ediții, pornind de ceremonia de deschidere, care în premieră a a avut loc în afara unui stadion, de asemenea, au fost primele Jocuri Olimpice cu paritate de gen deplină, Comitetul Internațional Olimpic a alocat câte 50% din locurile de cotă pentru sportivii de sex feminin, respectiv masculin.

În ceea ce privește controversele, este important de subliniat cazul pugilistei algeriene, Imane Khelif, campioana olimpică la categoria semimijlocie, care a avut de dus o luptă dublă, atât în ringul de box, cât și cu prejudecățile societăți. Mai mult decât atât, Imane Khelif devenind erou național, în ciuda controverselor privind eligibilitatea sa de gen, situație similară și pentru pugilista din Taipei, Lin Yu-ting.

Citește și: Imane Khelif câștigă medalia de aur la Jocurile Olimpice: „Sunt femeie și sunt mândră”

Potrivit site-ului oficial al Jocurilor Olimpice, în cele 19 zile de competiție, sportivii din 206 comitete olimpice naționale, inclusiv cea a sportivilor care au evoluat sub drapel neutru, și echipa olimpică a CIO pentru refugiați au participat la 48 de discipline in 32 de sporturi, între acestea fiind și un sport care și-a făcut debutul la Paris, break-dance, proba feminină a fost câștigată de nipona Ami Yuasa (25 de ani), care s-a impus în fața lituaniencei de numai 17 ani, Dominla Banevic, în timp ce proba masculină a fost câștigată de canadianul Philip Kim (27 de ani).

De asemenea, au fost doborâte 125 de recorduri olimpice, la 10 discipline, precum și 32 de recorduri mondiale la opt discipline.

Cel mai mic și cel mai mare sportiv la JO 2024

Cel mai tânăr olimpic care participă la Paris 2024 s-a născut în penultima zi a Jocurilor Olimpice de la Londra 2012.

La doar 11 ani și 11 luni, skateboarderul Zheng Haohao face istorie la Jocurile Olimpice din această vară - chiar înainte de a împlini 12 ani.

Cel mai vârstnic concurent de la Paris 2024, Juan Antonio Jimenez Cobo din Spania, în vârstă de 65 de ani, și-a făcut debutul olimpic ecvestru la Sydney 2000.

Djokovic, borne importante la Paris

Dincolo de cifrele legate de recordurile olimpice sau mondiale trebuie să remarcăm și faptul că sportivii au atins noi ”borne”.

Iar aici putem să îl numim pe sârbul Novak Djokovic, care la 37 de ani a obținut primul său titlu olimpic la tenis, singurul titlu major care îi lipsea din palmaresul impresionant, 24 de trofee de Grand Slam, cu acesta intrând în rândul jucătorilor de tenis care au obținut un Golden Slam în carieră, aducă cele patru titluri de Grand Slam și titlul olimpic.

În finala disputată cu ibericul Carlos Alcaraz, numărul 3 mondial a devenit cel mai tânăr finalist olimpic, la numai 21 de ani și două luni.

La feminin, italianca Sara Errani a devenit cea mai în vârstă campioană olimpică, la 37 de ani, împliniți în 29 aprilie, cu câteva săptămâni mai mare decât Djokovic.

În feminin, Mirra Andreeva a ”bifat” borna celei de-a doua cea mai tânără finalistă, cu fix 20 de ani mai mică decât Errani. Americanca Jennifer Capriati a fost cea mai tânără campioană olimpică, la Barcelona 1992, când avea 16 ai și 132 de zile.

Recorduri doborâte la Paris

Maratonul, atât la feminin, cât și la masuclin a venit cu două recorduri olimpice doborâte.

Astfel, în maratonul masculin, care a avut loc sâmbătă, etiopianul Tamirat Tola a încheiat cursa în 2 ore, 6 minute și 26 de secunde, cu 6 secunde mai rapid decât recordul precedent, stabilit de kenyanul Samuel Wanjiru.

La feminin, etiopianca Sifan Hassan, care a reprezentat Olanda, a încheiat cursa cu timpul de 2.22.55.

JO Los Angeles 2028

Ediția viitoare a Jocurilor Olimpice va avea loc la Los Angeles, iar pentru România este locul unde a obținut cele mai bune rezultate la din istorie, însă trebuie precizat și contextul.

În 1984, România a fost singura țară din blocul comunist care nu a participat la boicotul inițiat de Uniunea Sovietică și s-a prezentat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.

În urma acestei participări, România a încheiat pe locul secund în clasamentul țărilor medaliate, cu 53 de medalii: 20 de aur, 16 argint și 17 bronz.

La Paris, România s-a clasat pe locul 23 în ierarhia mondială pe medalii, cu 9 medalii, trei de aur, patru de argint și două de bronz.

Aur au câștigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea și Marian Enache la dublu vâsle masculin și echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș, Victoria Ștefania Petreanu), argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar și Simona Radiș la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie ușoară, precum și de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg, iar cele de bronz au fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber, respectiv Ana Maria Bărbosu, la sol.

Aceasta din urmă este încă disputată, după ce Federația Americană din SUA a făcutcontestație cu privire la decizia TAS ca medalia de bronz să îi fie luată gimnastei Jordan Chiles.

Citește și: Reacția Federației Române de Gimnastică după noua acțiune a Federației din SUA de a-i lua medalia de bronz Anei Maria Bărbosu

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News