Raport Raiffesien 

"Evoluţia inflaţiei continuă să ofere surprize negative. Preţurile bunurilor şi serviciilor de consum s-au majorat cu 0,3%, în luna iunie, faţă de mai. Această creştere s-a reflectat în accelerarea ratei anuale a inflaţiei de 3,9% în iunie, de la 3,8% în mai. Astfel, rata anuală a inflaţiei din iunie s-a situat atât peste aşteptările noastre (3,8%), cât şi peste cele ale celorlalți analişti economici (3,7%, în sondajul Bloomberg). Rata anuală a inflaţiei a fost alimentată din nou, în iulie, de creșterea preţurilor combustibililor lichizi plus 11,9% față de mai, pe fondul majorării preţului petrolului.

Rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o traiectorie continuă de creștere, în primele şase luni ale anului, dar încă nu au înregistrat cel mai mare nivel al acestui an. Indicatorul ar trebui să crească substanţial în luna iulie, pe fondul majorărilor suplimentare ample care se vor înregistra la nivelul preţurilor produselor energetice. Astfel, ne aşteptăm ca rata anuală a inflației să crească la 4,8% în iulie, de la 3,9% în iunie, asumând o creştere a preţului la gazele naturale de 18-20 de procente şi la energie electrică de 5%. Am revizuit din nou, în sens ascendent, aşteptările noastre privind nivelul ratei anuale a inflaţiei la sfârşitul acestui an, respectiv de 5,3% la 4,9%, în scenariul anterior", se arată într-un raport al Raiffeisen Bank pe luna iulie, prezentat de Radu Tudor, la Antena 3.

"Cresc preţurile serios"

"Cresc preţurile serios la energie, alimente, la carburanţi, creşte rata inflaţiei. Toate lucrurile acestea se simt în buzunarele dumnevoastră. Veţi avea o putere de cumpărare mai mică, veţi da mai mulţi bani pentru ceea ce vreţi să achiziţionaţi şi veți avea un produs redus  din punct de vedere al dimensiunii sau al valorii", a fost comentariul făcut de jurnalist.

Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank România, sărea în Piața Victioriei, în 2017

În 2017, Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank România, participa la protestele din Piața Victoriei împotriva Guvernului PSD, iar astăzi, 27 iulie 2021, cu un nou guvern instalat la putere - Guvernul Cîțu - aceeaşi bancă dă alarma pe scena economică. Rata inflației va crește ca urmare a măsurilor luate de noul executiv pentru care Groningen sărea în Piața Victoriei, în urmă cu patru ani.

Oare va merge, din nou, în fața Guvernului, pentru că "îi pasă"?

Iată ce declara, atunci, după ce a fost criticat pentru prezența sa în mijlocul mulțimii:

"Înainte de a fi preşedinte de bancă, sunt tată şi îmi pasă de viitorul copiilor mei şi al ţării în care locuiesc. (...) Înţeleg că faptul că îmi pasă de ceea ce se întâmplă în România, ţară unde am locuit 20 de ani şi care pentru mine este acasă, îi deranjează pe unii. Am văzut reacţii de indignare de la politicieni, declaraţii că "nu este corect" să mă aflu acolo. Da, sunt şi preşedinte de bancă. În acest rol, îmi pasă de cele 5.500 familii de români care depind de salariul de la bancă, îmi pasă de viitorul lor, dar şi de cele 2 milioane de clienţi care ne-au încredinţat economiile lor şi de cele 30.000 de companii finanţate de bancă.

Politicienii nu ar trebui să fie surprinşi de poziţia mea. De cel puţin 10 ani am acelaşi discurs. Pentru a crea valoare, pentru a creşte productivitatea care ne va permite să plătim salarii mai mari avem nevoie de un sector privat performant. Afacerile au nevoie de un mediu predictibil, fără schimbări importante de legislaţie făcute peste noapte. Orice schimbare trebuie discutată cu cei afectaţi, printr-un proces amplu de consultare. Orice propunere legislativă trebuie făcută pe baza unei analize de impact - o altă prevedere legală care adesea nu este respectată de politicieni. Mediul de afaceri are nevoie de o perioadă rezonabilă de implementare a legilor.

Cu alte cuvinte, avem nevoie de dialog real, nu doar să ne prefacem că dialogăm. În ultimii 10 ani s-au schimbat prea puţine din acest punct de vedere. Dialogul este evitat. De ce să ne obosim cu contraargumente, dacă este mult mai simplu să discredităm sau să insultăm orice voce critică?".

Declarația sa a fost făcută în contextul în care Liviu Dragnea l-a criticat direct, la acea vreme.

"Mi s-a părut mai mult decât incorect că preşedintele unei bănci străine, un cetăţean străin, să protesteze împotriva Guvernului. Normal că poate e supărat pentru Legea dării în plată sau pentru alte lucruri pe care noi le-am făcut pentru romani”, spunea Liviu Dragnea, atunci.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News