Radu Tudor vorbește despre o serie de evoluții de ultimă oră în plan diplomatic care au adus în atenție o diferență de abordare între România și Bulgaria privind crearea unei platforme comune de apărare la Marea Neagră între statele riverane membre NATO.

"Potrivit unor surse de la Bruxelles pe care le-am consultat in exclusivitate, Romania a lansat acest demers avand un ok de la Cartierul General al NATO, ca o consecinta fireasca a eforturilor de intarirea apararii pe Flancul estic.

Vizita presedintelui Klaus Iohannis in Bulgaria s-a inscris intr-o serie de alte demersuri diplomatice trilaterale Romania-Turcia-Bulgaria. Pina ieri, toate aceste trei state NATO au confirmat, asa cum este si firesc, angajarea in demersurile de aparare comuna prin ridicarea gradului de pregatire si operationalizare comuna a armatelor lor. Atitudinea Bulgariei din ultimele 48 de ore constituie o supriza neplacuta nu doar pentru Romania ci si pentru oficialii NATO, care nu vor intarzia sa reactioneze.

In prima zi a vizitei presedintelui Iohannis, presedintele bulgar Rosen Plevneliev s-a declarat in public de acord cu platforma comuna de aparare la Marea Neagra a celor 3 state NATO.

A doua zi, dupa o noapte cu evolutii asupra carora voi reveni, pe neasteptate si in timp ce inca delegatia romana se afla pe teritoriul Bulgariei, premierul Borisov a facut o declaratie contradictorie, afirmand ca el "nu este de acord cu aparitia unei flote NATO la Marea Neagra". Nimeni nu ceruse asa ceva. Era vorba doar despre o idee de coordonare a exercitiilor si interoperabilitatii.

Informatii de culise de pe scena politica bulgara pot explica suceala premierului bulgar Boiko Borisov", a scris Radu Tudor pe blogul său.

"In momentul de fata, Borisov are o majoritate foarte fragila, iar la toamna sunt alegeri prezidentiale. Presedintele Plevneliev a declarat ca nu va candida pentru un nou mandat, drept pentru care cele mai multe asteptari vin din partea lui Borisov.

Bulgaria are, spre deosebire de Romania, un puternic curent pro-rus in randurile populatiei. In noul context strategic, influenta Moscovei pe axa Sofia-Belgrad-Budapesta reuneste si elemente comune anti-romanesti, atat in plan politic, cat si in cel retoric si de imagine.

Suceala lui Borisov in legatura cu angajamentul aliat al Bulgariei are o explicatie majora in ratiunea de politica interna a premierului care vrea sa cumuleze si voturile electoratului pro-rus in alegerile prezidentiale din aceasta toamna. Si cu dorinta de atragere a formatiunii Frontul Patriotic in pastrarea majoritatii fragile din parlament. Frontul Patriotic este un partid de factura nationalista, critic european, tolerant fata de influenta rusa in Bulgaria", a mai notat jurnalistul.

Joc regional periculos

"In afara acestui argument solid, Borisov face si un foarte periculos joc regional si continental. Peste 3 saptamani are loc Summit-ul NATO de la Varsovia, acolo unde aliatii decid concret ce masuri de intarirea apararii iau pentru Flancul estic, in componenta nordica – Polonia si tarile baltice si in componenta sudica – Romania, Bulgaria, Turcia.

Jocul necurat facut de Borisov, care desi apartine familiei politice europene de dreapta PPE devine peste noapte avocat al Rusiei in Balcani, ingreuneaza cu siguranta deciziile ce trebuie luate la Varsovia pe 8-9 Iulie.

In acest mare si complicat joc, rusii cautau cu disperare pioni pe care sa se bazeze in afectarea solidaritatii NATO. Au reusit sa gaseasca unul, intr-o noapte, la Sofia. Era fosta garda de corp a dictatorului comunist Todor Jivkov. Pe numele lui Boiko Borisov. Azi prim ministru de dreapta", a adăugat Radu Tudor. Citiți mai multe aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News