Protestatarii din Serbia sunt acuzați de încercarea „schimbării violente a ordinii constituționale”

Procuratura Superioară din Belgrad a declarat că a efectuat audieri ale persoanelor arestate pe 24 decembrie în cadrul protestelor împotriva a ceea ce opoziția afirmă că au fost alegeri fraudate în capitala Serbiei.

Aceasta acuză persoanele în cauză de tentativă de schimbare violentă a ordinii constituționale, alături de comportament violent în cadrul unui eveniment public. Pedepsele pentru aceste infracțiuni pot varia între șase luni și cinci ani de închisoare.

Procuratura a menționat că șapte persoane și-au recunoscut vina "și au încheiat un acord de recunoaștere a infracțiunilor lor penale cu pedepse cu suspendare și amenzi care... urmează să fie transmise Curții Supreme din Belgrad pentru... confirmare", conform unui comunicat de presă publicat miercuri, notează Balkan Insight.

De asemenea, s-a propus reținerea suplimentară a 11 suspecți pentru a preveni repetarea aceleiași infracțiuni într-un interval scurt de timp.

Dintre cei 11 suspecți, Curtea Superioară din Belgrad a decis să mențină în detenție patru persoane pentru o perioadă de până la 30 de zile, să plaseze cinci persoane sub arest la domiciliu fără supraveghere electronică, în timp ce o persoană a fost eliberată.

Dintre cei șapte suspecți care și-au recunoscut vina, Procuratura a declarat că patru au încheiat acorduri pentru recunoașterea infracțiunii de comportament violent la un eveniment într-o adunare publică, în legătură cu infracțiunea de "apel la schimbarea violentă a ordinii constituționale". Aceștia au convenit la o pedeapsă cu suspendare de șase luni, cu un termen de încercare de doi ani, și amenzi de 20.000 de dinari (aproximativ 170 de euro) și, respectiv, 10.000 de dinari (aproximativ 85 de euro).

Procuratura a anulat detenția pentru doi suspecți care au fost eliberați pentru a se apăra în continuare în cadrul procesului

Înainte de reacția Procuraturii, președintele Aleksandar Vučić și Ivica Dačić, șeful Consiliului Național de Securitate al Serbiei, au afirmat pe 24 decembrie că acțiunile de protest sunt împotriva ordinii constituționale.

"Este vorba despre intrarea în instituții și distrugerea ordinii constituționale", a declarat Dačić după ședința Consiliului Național de Securitate.

Ivan Ninic, avocatul unuia dintre studenții arestați, a declarat marți pentru N1 TV că "nu există dovezi că a comis una dintre cele mai grave crime din grupul de infracțiuni din codul penal", referindu-se la acuzația de "apel la schimbarea violentă a ordinii constituționale".

Printre cei acuzați se află și câțiva activiști din opoziție

Miroslav Aleksić, unul dintre liderii coaliției de opoziție "Serbia împotriva violenței", susține că acuzațiile sunt complet false. "Nu dorim să recurgem la violență în niciun loc, nu dorim preluarea puterii prin forță. Vrem anularea alegerilor furate, pentru că s-a dovedit că acestea au fost fraudate", a declarat el marți.

Opoziția a subliniat, de asemenea, că unul dintre procurorii implicați în cazul protestatarilor este Nikola Pantelić, același procuror care a audiat liderul sârb din Kosovo, Milan Radoičić, în legătură cu incidentul armat din septembrie de la Banjska, nordul Kosovo, în care un polițist kosovar a fost ucis. Radoičić a fost eliberat după 24 de ore.

"Acest caz pare a fi mai degrabă o investigație politică decât o anchetă efectuată de procuratură", a afirmat Jovan Rajić, un alt avocat al protestatarilor arestați, marți.

De zece zile, coaliția "Serbia împotriva violenței", împreună cu mișcările studențești, au organizat proteste împotriva a ceea ce ei consideră a fi fraudă în alegerile din 17 decembrie. Un alt protest era programat pentru ora 18:00 miercuri în fața Comisiei Electorale Republicane, RIK.

Atât observatorii interni, cât și cei internaționali au raportat numeroase nereguli în alegeri. Organizația de supraveghere a alegerilor din Serbia, CRTA, a declarat că "migrația" organizată a votanților a influențat semnificativ rezultatul alegerilor în capitala Belgrad, unde rezultatul a fost strâns, ceea ce înseamnă că nici partidele aflate la putere, nici opoziția nu pot forma o majoritate clară în acest moment.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News