Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat situația din Franța, acolo unde oamenii protestează pe străzile Parisului împotriva scumpirilor mari. 

"Ar putea să se extindă (n.r. protestul de la Paris) ca o molimă. Oricum, imaginile acestea sunt probabil prima veste bună pentru Vladimir Putin de la lansarea războiului din Ucraina în 24 februarie. Este ceea ce mizează acum Kremlinul că s-ar putea întâmpla pentru a se slăbi sprijinul european pentru Ucraina că, până la urmă, tăierea gazului rusesc a adus cu sine criza energetică, apoi criza economică, crizele politice multiple - guvernele nu au ţinut de fiecare dată pasul cu ceea ce se petrece - şi criza socială pe care o vedem pe străzile Parisului, în acest moment. Este ceea ce Putin a încercat să provoace şi iată că se întâmplă. Este un moment greu pentru UE în ansamblul său. Tolerezi barbaria, crima, baia de sânge din Ucraina, în numele prosperităţii şi al confortului, sau mergi până la capăt...", a spus analistul politic Bogdan Chirieac la Antena 3.

"Putin mizează pe chestiunea asta"

Cât despre ce soluţii ar avea liderii din Vest, analistul politic a mai spus: "Nu există o soluţie simplă. Cine crede că se poate face liniște peste noapte se înșală amarnic. Nu există această soluţie şi trebuie să înțelegem. Dacă din punct de vedere militar America este pe primul loc în sprijinirea Ucrainei, greul economic, suferinţa economică a acestui război o duce UE. Aici sunt cele mai mari probleme. America nu are probleme cu energia, însă UE şi, în primul rând, Germania au depins fundamental de Federaţia Rusă, iar acum rezultatele le vedem. În plus, nu există nicio coeziune occidentală până la capăt în domeniul economic. Prețul gazului lichefiat din Africa este la jumătate şi se dublează atunci când ajunge în porturile germane. Banii sunt foarte importanţi, din nefericire, şi uneori bat politica. Probabil că şi Putin mizează pe chestiunea asta. Sper să mizeze greşit".

Citește și:

Kremlinul amenință Ucraina cu arme nucleare. Rusia susţine că umbrela sa nucleară acoperă şi teritoriile ucrainene recent anexate

Într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în acest sens: 'Aceste teritorii sunt părţi inalienabile ale Federaţiei Ruse şi securitatea lor este asigurată la acelaşi nivel ca restul teritoriului Rusiei'.

Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat la 30 septembrie anexarea a patru regiuni ucrainene Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (sud), ce reprezintă în jur de 18% din teritoriul Ucrainei, în urma aşa-ziselor referendumuri prin care Moscova a încercat să atribuie o bază legală anexării lor, prin încălcarea dreptului internaţional.

Pe de altă parte, Peskov a declarat că 'nu deţine informaţii' cu privire la utilizarea de către armata rusă a unor drone de fabricaţie iraniană în Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat Moscova că le foloseşte pentru a lovi infrastructura de aprovizionare cu electricitate şi apă, potrivit AFP.

"Nu avem astfel de informaţii", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de un jurnalist dacă Moscova utilizează drone iraniene în Ucraina. ' Este utilizată tehnologie rusă, cu denumiri ruseşti', a adăugat el, recomandându-le jurnaliştilor să se adreseze Ministerului rus al Apărării pentru orice fel de întrebări suplimentare.

Bilanţul atacului de luni cu o dronă kamikaze asupra unui bloc rezidenţial din centrul Kievului a crescut la cinci morţi, a anunţat primarul capitalei ucrainene Vitali Kliciko, citat de EFE.

Atacul, al doilea într-o săptămână asupra capitalei ucrainene, a fost efectuat de o dronă iraniană "Shahed-136" (sau Gheran-2 în limba rusă) în cartierul Şevcenkovski, din centrul Kievului, potrivit agenţiei de presă spaniole. MAE iranian a dezminţit luni că ar fi furnizat Rusiei drone pentru a fi folosite în Ucraina, conform Reuters, scrie Agerpres. Citește mai departe>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News