Comisia Europeană va propune o ţintă obligatorie pentru reducerea consumului de electricitate şi o taxă pentru a direcţiona profiturile companiilor energetice spre susţinerea consumatorilor care se confruntă cu dificultăţi, potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg.

În cursul acestei săptămâni, Executivul comunitar urmează să îşi prezinte propunerile, care vor avea nevoie însă de aprobarea statelor membre. O reuniune a miniştrilor europeni ai Energiei care a avut loc vinerea trecută a scos în evidenţă existenţa unor viziuni diferite în interiorul blocului comunitar şi deocamdată nu este clar cât de mult din planul preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, va supravieţui negocierilor.

Potrivit documentului consultat de Bloomberg, Comisia European va propune ca cele 27 de state membre UE să introducă "o contribuţie excepţională şi temporară" din partea companiilor care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare pe baza profiturilor suplimentare taxabile realizate în anul fiscal 2022.

De asemenea, Executivul comunitar va propune două ţinte cu privire la reducerea cererii de electricitate: un obiectiv privind reducerea consumului general şi un obiectiv obligatoriu privind reducerea cererii în timpul anumitor ore în care se înregistrează un vârf de consum.

Printre propunerile Comisiei se va regăsi şi o plafonare a veniturilor excesive generate de acele companii care produc electricitate din alte surse decât gaze naturale, prin intermediul unei limite impuse preţului electricităţii generat din tehnologii precum regenerabile, lignit sau energie nucleară.

Acest document de lucru trebuie aprobat de comisarii europeni în cursul zilei de marţi, înainte ca preşedinta von der Leyen să îi prezinte detaliile în discursul său anual privind "Starea Uniunii", programat pentru ziua de 14 septembrie cu prilejul şedinţei plenare a Parlamentului European la Strasbourg, scrie Agerpres.

Norvegia se opune plafonării preţului gazelor naturale. Venituri uriașe obținute din vânzarea gazelor

După ce a devenit primul furnizor de gaze naturale al Europei, în locul Rusiei, Norvegia a spulberat luni speranţele exprimate de majoritatea ţărilor europene, care ar dori o plafonare a preţurilor pentru importurile de gaze naturale în ideea de a diminua facturile la energie, informează AFP. 

La finalul unei convorbiri telefonice cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul norvegian, Jonas Gahr Stoere, s-a declarat 'sceptic' faţă de această idee. 'Suntem de acord să avem un dialog mai strâns cu UE în viitor cu privire la diferitele propuneri care sunt pe masa discuţiilor. Mergem la discuţii cu mintea deschisă dar suntem sceptici faţă de ideea unui preţ maxim la gazele naturale. Un preţ maxim nu va rezolva problema fundamentală, care este aceea că sunt prea puţine gaze naturale în Europa', a declarat Jonas Gahr Stoere, într-un comunicat de presă.

În contextul măsurilor de urgenţă evocate vineri de miniştrii europeni ai Energiei, pentru a contracara explozia facturilor la gaze şi electricitate, unii au evocat posibilitatea plafonării preţurilor pentru importurile de gaze naturale în UE. În timp ce Comisia Europeană a propus plafonarea preţului gazelor naturale care provin din Rusia, mai multe state membre, precum Italia, au scos în evidenţă faptul că în prezent gazele ruseşti nu mai reprezintă decât aproximativ 9% din importurile europene şi în consecinţă au de gând să propună o plafonare completă a preţului gazelor achiziţionate de UE.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului comunitar după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult. Potrivit calculelor făcute de analiştii băncii Nordea Markets, veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei ar putea atinge 1.500 de miliarde de coroane (150 de miliarde de euro) în 2022 şi 1.900 de miliarde de coroane anul viitor, spulberând recordul stabilit anul trecut (830 de miliarde de coroane).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News