Omul de ştiinţă britanic James Lovelock, recunoscut drept unul dintre primii cercetători care au lansat semnale de alarmă cu privire la încălzirea climatică dar şi pentru "ipoteza Gaia", un construct teoretic în care prezintă Pământul ca pe o planetă vie, capabilă să se autoregleze, a murit la vârsta de 103 ani, a anunţat miercuri familia sa, transmite AFP.

"James Lovelock a murit ieri (marţi), la reşedinţa sa, înconjurat de familie, în ziua în care a împlinit 103 ani", conform comunicatului familiei. "Lumea îl cunoştea ca pe un pionier, un profet al climatului şi inventatorul teoriei Gaia", se mai precizează în comunicat.

Născut în 1919, Lovelock a crescut în sudul Londrei între cele două războaie mondiale şi a muncit timp de 20 de ani pentru Institutul britanic de cercetări medicale. Angajat de NASA la începutul anilor '60, Lovelock s-a stabilit pentru o perioadă în California, unde a lucrat la proiecte privind posibilitatea existenţei vieţii pe Marte.

Este autorul Ipotezei Gaia

Este cunoscut pentru că a formulat "ipoteza Gaia" în 1970, în care prezenta Terra ca pe o fiinţă vie, capabilă să se autoregleze. În epocă, teoria sa a fost criticată de alţi oameni de ştiinţă.

"Ce viaţă şi ce poveşti! Geniul lui Jim a făcut din el un Forrest Gump al ştiinţei, modelând primele ştiinţe ale climei, căutarea vieţii pe Marte, descoperirea găurii în stratul de ozon, concepţia despre lume ca un sistem care se autoreglează", conform biografului său, jurnalistul Jonathan Watts (The Guardian).

"Fără îndoială omul de ştiinţă independent cel mai important al secolului trecut, Lovelock a fost cu decenii înaintea vremurilor sale în ceea ce priveşte teoriile sale despre Terra şi climă", conform Science Museum din Londra.

Într-un interviu acordat pentru AFP în iunie 2020, Lovelock a relativizat pandemia de coronavirus care "îi ucide în special pe cei de vârsta mea - pe bătrâni - şi deja sunt prea mulţi. Schimbările climatice sunt mult mai periculoase pentru viaţa pe Terra decât orice boală imaginabilă", afirma el, conform Agerpres.

Europa a intrat în epoca focului. Migrația umană a făcut incendiile din ce în ce mai catastrofale

De zile întregi, în Europa, temperaturile au crescut vertiginos peste 38 de grade Celsius, doborând recordurile și declanșând incendii uriașe care au forțat zeci de mii de oameni să-și părăsească casele. Din Portugalia până în Grecia, flăcările s-au răspândit contagios. În zona rurală din jurul Bordeaux, Franța, 120.000 de kilometri pătrați s-au carbonizat în ultima săptămână. Incendiile izbucnesc chiar în Londra, un oraș care nu este tocmai cunoscut pentru acest fenomen.

Incendiile de pădure sunt, desigur, un fenomen perfect natural și au resetat periodic ecosistemele pentru o nouă creștere de-a lungul istoriei. Dar în vremurile moderne, aceste incendii s-au transformat în fiare nenaturale care, în schimb, distrug ecosistemele. Istoricul focului, Stephen Pyne, a numit acest lucru Pirocenul, o epocă a flăcărilor.

În ultimii câțiva ani, mulți factori au conspirat pentru a crea incendiile masive observate în Australia și California. Schimbările climatice au creat valuri de căldură mai intense și sezoane mai lungi, cu vegetație gata de ardere. Singura constantă este că oamenii vor găsi o modalitate de a le declanșa, fie că este o scânteie de la o țigară, o mașină de tuns iarba sau un foc de artificii. CITEŞTE AICI MAI MULTE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News