Spre deosebire de zona occidentală, instituțiile publice din România nu s-au dezvoltat suficient de mult în a asigura cetățenilor toate nevoile, inclusiv cele alimentare. Despre acest subiect și legislația care îl blochează a vorbit Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București.

Adrian Majuru, Muzeul Municipiului București, a discutat cu Val Vâlcu despre o diferență majoră între România și Occident în ceea ce privește asigurarea de către instituțiile publice a unor nevoi primare pentru cetățenii care le calcă pragul:

„Am fost la Muzeul de Artă din Viena și, după ce am terminat de văzut parterul, fiind obosit, am zis să ies să mă duc să mănânc. Stai așa, dar la etajul 1, printre armuri, e restaurant. Chestia asta la noi pare nu numai de neconceput, dar și organizarea unui eveniment într-un muzeu atrage critici: Domn'le, a folosit scaunele de la nu știu ce muzeu“,  a punctat Val Vâlcu.

„Poți folosi, dar nu de patrimoniu“, a spus managerul Muzeului Municipiului București.

„Ideea de a avea un restaurant în primărie, rathskeller, pivnița primăriei din tot spațiul Germaniei“, a adăugat Val Vâlcu.

„E o altă legislație, Austria e un stat federal, iar legislația este ajustată unor necesități care impun supraviețuirea. Evident că e o suferință să nu ai măcar o cafenea, nu să mănânci și să bei un pahar cu vin, dar o cafenea unde să bei și un ceai și să privești lumea pe stradă... În România nu am văzut nicăieri într-o instituție publică așa ceva, din păcate“, a spus Adrian Majuru.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Cum a apărut Bucureștiul, dincolo de mituri. Adrian Majuru: Era foarte diferit

Problemă în legislație

„Dar care e problema, că nu pleacă nimeni cu înghețata să arunce în tablou...“, a completat Val Vâlcu.

„Din câte înțeleg eu, tot la legislație ajungem. Într-o instituție nu ești agent economic. Dacă nu ești agent economic nu poți să te asociezi unei astfel de perspective. Noi, de pildă, am avut, în 2014, o bună parte din publicațiile noastre introduse în librării, unde mergeau foarte bine, dar a trebui să le scoatem de acolo, să scoatem volumele Muzeului Municipiului București la solicitarea Curții de Conturi pe motiv că nu suntem agent economic“, a spus Adrian Majuru.

„Ei se finanțează. Biletul de intrare este mai ieftin pentru că aceste anexe fac venituri. În curtea Universității de Medicină din Viena am văzut vreo 6 restaurante. Probabil că vin și studenții, dar generează venituri pentru universitate. Curtea de Conturi vrea să fie săracă o instituție de cultură?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Nu Curtea de Conturi este vinovată pentru asta, ci legislația, fiindcă ea se raportează la o lege pe care o respecți. Nu-i cunoști detaliile, ți le spune ea în scris“, a spus Adrian Majuru.

„În biblioteci, în tot Vestul sunt cafetării, studentul își ia cartea, stă și mănâncă o înghețată, răsfoiește cartea. Nu știu cum să-i mai atragă. Ar fi de văzut dacă are cineva inițiativa și la noi și ce ar trebui să schimbe, ce munți ar trebui să mute din loc, ce coline să demoleze“, a mai spus Val Vâlcu.

„Munții trebuie să-i împădurești, să schimbi peisajul, să adaugi“, a replicat Adrian Majuru.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  30 de ani pierduți în dezvoltarea Bucureștiului. Marea eroare care s-a făcut în Capitală

Cum ar fi trebuit să arate Bucureștiul: Un oraș pe modelul New York și Sinaia Mică. Ce s-a ales astăzi de aceste zone

 

La finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Bucureștiul avea nevoie de extindere, iar mai multe inițiative private au urmărit tocmai creșterea suprafeței capitalei prin noi zone rezidențiale. Despre două din aceste planuri a vorbit Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București:

„Nu am avut, din păcate, perspectiva unui nou București, integrat într-un proiect urbanistic cu perspectivă medie ca timp. A fost un proprietar care și-a pus moșia la bătaie pentru noul București și s-a numit Bazilescu (n.r. Nicolae Bazilescu). El a avut ca model orașul New York, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a creat Bucureștii Noi, altceva decât Bucureștiul. A tras o cale ferată, ca să ajungi cu trenul în Bucureștii Noi, și-a parcelat moșia și a început cu o biserică, o grădiniță, o școală, un parc. A încercat să vândă loturi, dar a venit războiul și a rămas ce vedem astăzi în Cartierul Bucureștii Noi. El îl voia un oraș satelit al Bucureștiului.

A mai fost un privat care și-a dorit Sinaia Mică, lângă București, unde astăzi este cartierul Străulești, pentru că au găsit izvoare de ape minerale. Au făcut acest proiect, imediat după anul 1900, avea o formă hexagonală și l-au gândit ca o stațiune cu grădini și case, cu bulevarde care străpungeau hexagonul pe toate laturile și se uneau în mijloc, unde era o columnă a lui Traian (...)“, a spus, la DC News, Adrian Majuru (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Majuru: „Bucureștiul este un oraș aventuros”. V-ați face concediul aici?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News