Monica Macovei a prezentat pe Facebook propria variantă, susținând că motociclistul ar fi intrat pe sensul ei de mers și ar fi lovit roata autovehiculului marca Suzuki, spărgând o roată, ceea ce a determinat deplasarea mașinii  pe sensul de mers al motocicletei. Supranumită ”mama anticorupției” de către susținătorii săi din presă, Macovei spune că nu ar fi avut o viteză mai mare de 70 de kilometri pe oră, în momentul producerii accidentului.  

Probă esențială: unde erau urmele de ulei de motor

Experții în siguranță rutieră consultați de DCNews spun că ar fi simplu de stabilit dacă motociclistul a intrat pe contrasens și a lovit mașina sau invers, dacă au fost recoltate probele de la locul accidentului. Radiatorul și baia de ulei au fost sparte, iar lichidul scurs pe șosea lasă urme care arată locul impactului. Din relatările presei se pare că ”balta” de ulei se afla pe sensul de mers al motociclistului, deci mașina Monicăi Macovei ar fi intrat pe contrasens. Este important, de asemenea, modul de dispersie a fragmentelor rezultate din impact (faruri, sticlă, elemente de caroserie etc). Aceste urme trebuiau corect conservate (fotografic și prin măsurători). Din păcate, presa a descoperit la două săptămâni de la accident că pe șosea mai zăceau încă obiecte personale ale victimei pe care polițiștii nu s-au obosit să le ridice de la fața locului.

La 70 km/h, o mașină Suzuki nu iese în decor

Experții în siguranță rutieră consideră că, la viteza invocată de Monica Macovei, o mașină modernă, dotată cu sistemele pe care le are marca Suzuki, nu ar putea fi împinsă de forța centrifugă pe contrasens. Fie viteza ar fi fost mai mare, fie este vorba despre neatenția șoferului sau a motociclistului. Principala cauză a neatenției este telefonul mobil, deci prima probă care ar trebui verificată este listingul convorbirilor.

Dacă în momentul producerii accidentului șoferul se afla angajat într-o conversație, scria/citea un text sau interacționa pe rețelele sociale este limpede cine e vinovatul. Legislația rutieră nu permite confiscarea telefonului mobil, în cazul accidentelor cu victime, iar lucrurile nu sunt clare nici în ceea ce privește percheziția informatică solicitată de către procuror, dacă se pune în mișcare ancheta penală. este foarte posibil ca până la acel moment telefonul unbei persoane implicate într-un accident rutier pur și simplu să...dispară.

Interceptările, principala armă a procurorilor lui Macovei

În așa zisa cruciadă anticorupție declanșată de Monica Macovei, interceptarea telefoanelor a fost principala armă a procurorilor, folosită intens până când Curtea Constituțională a constatat că protocolul încheiat de SRI cu DNA este neconstituțional. Listingul convorbirilor purtate de Monica Macovei în ziua accidentului ar putea lămuri situația, ar putea fi o probă în instanță. Dar numai dacă vrea fostul ministru al Justiției.

Respectarea dreptului european și a drepturilor omului protejează astăzi telefonul Monicăi Macovei, dar ea ar putea pune la dispoziția organelor de anchetă toate datele, listingul și aparatul pe care îl folosea la momentul accidentului. Cât a fost ministru și europarlamentar nu a avut nicio problemă cu interceptările, dimpotrivă. Ar fi o dovadă de ipocrizie să se prevaleze acum de decizia CCR din 7 iunie 2022. Monica Macovei a criticat multe dintre deciziile Curții, pe care a acuzat-o că e influențată politic și ar putea să demonstreze acum că era sinceră, neprevalându-se  de decizia amintită mai sus. 

Curtea o apără (și) pe Macovei

Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât în 7 iunie 2022 că furnizorii de telefonie nu mai pot livra organelor judiciare și nici serviciilor de informații nicio informație referitoare la listingurile comunicațiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalități de plată, echipamente și adrese IP. Judecătorii constituționali au constatat că Parlamentul nu a reglementat reţinerea şi stocarea informaţiilor și nici nu a oferit garanţii corespunzătoare, așa încât să nu fie afectate dreptul la viaţă privată, la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare. 

În dosarul ”Valiza”, în care Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că a vrut să premieze jucătorii CFR-Cluj, procurorii au folosit datele operatorului de telefonie mobilă pentru a arăta că patronul clubului de fotbal nu s-a întâlnit cu Victor Pițurcă, martorul care i-ar fi putut furniza un alibi. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News