Tabletă
Desktop
Data publicării:
Previziuni tot mai negre de la BNR asupra inflației. Cât de mult vor crește prețurile până la finalul anului
Sursa foto Agerpres
BNR a transmis vineri că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9% în decembrie 2022.
Previziunea Băncii Naționale este considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5% din prognoza precedentă.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a încetinit mersul ascendent în iunie, așa cum s-a anticipat, consemnând totuși pe ansamblul trimestrului II 2022 o creștere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, și superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Astfel, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – inclusiv în condițiile menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale –, căreia i s-au alăturat influențele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotației țițeiului pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, ușor peste valoarea prognozată, dar în condițiile în care contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime și mărfurilor pe piețele internaționale, a energiei și a transportului, au remarcat membrii Consiliului. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv în corelație cu evoluția raportului leu/euro față de perioada similară a anului trecut –, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a diminuat ușor.
În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea creșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din acest interval este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, ale căror efecte inflaționiste directe și indirecte au continuat să fie potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și cele importate. Mai mulți membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondială a procesului inflaționist amplu provocat de șocurile globale pe partea ofertei, evocând nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuală a inflației în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări din Europa.
Totodată, a fost evidențiată creșterea mai pronunțată de dinamică consemnată în intervalul aprilie-mai de prețurile producției industriale pentru piața internă, inclusiv pe segmentul bunurilor de consum – sub influența costurilor mărite cu energia și cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum și pe fondul blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare –, ce va continua probabil să se transfere în viitorul apropiat asupra prețurilor unor bunuri și servicii destinate consumului, dar în funcție și de condițiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate și în creștere ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici de la finele trimestrului II, dar și cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și tendința mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de readâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real în intervalul aprilie-mai.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea amplă a activității economice în trimestrul I 2022, cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021, evoluție ce implică o reamplificare peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată, date fiind și implicațiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB.
Se reconfirmă, de asemenea, creșterea substanțială a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, cu o contribuție importantă venită însă din partea variației stocurilor, precum și cu aportul principal al consumului privat, atribuibil totuși altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest interval, inclusiv pe fondul unui efect de bază.
O contribuție pozitivă notabilă la creșterea de ritm a fost adusă și de formarea brută de capital fix, iar exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care avansul ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
