Cine va câștiga la Românii au talent? DCNews vă propune un clasament realizat după criterii sociologice, utilizate, conștient sau nu, de majoritatea celor care se implică într-o alegere socială. Ana Bulai, expert AB Research, a estimat șansele concurenților din marea finală de la Pro Tv. Micuţa Rebeca Maria Neacşu va ocupa locul întâi, pe podium urmând să mai urce Cosmin Agache și Valentin Dinu. Urmează Ştefan Florescu, Valentin Luca și Narcis Iustin Ianău. Akikai și Adrian Tutu vin pe locurile următoare, iar trupa Ballance le devansează pe Cristina și Alina, dar și pe soții Luca. Cel mai probanil, Medeea va fi pe ultimul loc. Iată argumentele sociologului Ana Bulai pentru fiecare concurent în parte:

”Criteriile folosite de public, atunci când alege, nu sunt legate de talent, care e și greu de apreciat. Oamenii vor vota, de fapt, similaritatea (adică pe cei ce le sunt asemănători din punct de vedere comportamental, ca vârstă, gen, regiune istorică) şi eficienţa (adică pe concurenții creditaţi cu şanse de a câştiga şi nu pe cei care sunt percepuţi ca fără şanse).

În cazul show-ului „Românii au talent”, cred că balanţa va inclina uşor în favoarea eficienţei, în comparaţie cu similaritatea.

Copiii sunt avantajați din start

Privind cei 12 concurenţi rămăşi în competiţie cred că este evident că ei nu pornesc cu şanse egale, decât la nivel declarativ. Şi este şi normal pentru un astfel de spectacol, cu valenţe strict sociale. Copiii au un avantaj clar, în comparaţie cu adulţii. Sensibilitatea socială este mult mai mare în cazul copiilor, în cazul acestora ideea de talent este frecvent întrebuinţată, investiţia în copii este de dorit în orice societate. Aşadar, cu cât concurentul are o vârstă mai fragedă cu atât şansele sunt mai mari pentru el. Dacă este să ne uităm la reacţiile inregistrate de acest show, în alte ţări ale lumii vedem, aproape fără excepţie, că numărul cel mai mare de accesări este înregistrat de categoria „copiilor minune” deveniţi câştigători. Între copii, favorizate sunt fetiţele, datorită unei culturi predominant masculine a societăţilor moderne ce au tendinţa de a asocia „talentul”, ca talent artistic, mai degrabă cu genul feminin decât cu cel masculin, băieţii fiind stimulaţi în a avea „talente” în zone mai ce ţin mai degrabă de calităţile fizice, de activităţile competitive şi de lucrul în echipă. Prin urmare, micuţa Rebeca Maria Neacşu ar avea cele mai multe şanse să fie „marea câștigătoare”, cu atât mai mult cu cât povestea ei nu este nici exagerat de dramatică pentru a trece  drept un caz social. Un copil fericit, dintr-o familie fericită, cu părinţi iubitori, cu bunici entuziasmaţi. Aşadar un succes demn de dat exemplu, implicit un succes al show-ului TV. Sigur că, la 7 ani, micuţa nu are mai multe şanse de a se promova pe internet, de a accesa reţele de prieteni sau alte lucruri asemănătoare care i-ar aduce voturi reale, dar cred că ea ar fi alegerea cea mai utilă pentru din punct de vedere al realizatorilor primei ediţii româneşti.

Cosmin Agache va aduna voturi din Moldova

Pe locul doi, personal îl văd pe Cosmin Agache, puştiul din Moldova care face beatbox. Şi am mai multe argumente. În primul rând vârsta, Cosmin arătând ceva mai copil decât media celor de 14 ani, povestea de viaţă tristă (o familie nu tocmai fericită, dificultăţi materiale), apoi voinţa extraordinară de a intra in competiţie, respectiv povestea cu bicicleta vândută, care nu poate să nu sensibilizeze publicul feminin şi masculin deopotrivă. Și regiunea culturală: dacă Rebeca este din Ardeal, Cosmin reprezintă Moldova. Sigur că talentul lui nu este uşor de digerat, însă genul nici nu trezeşte reacţii adverse semnificative. Intră în categoria „chestiilor curioase”, la care nu ne raportăm puternic afectiv. Valentin Dinu, tânărul uşor creol, care lucra la o spălătorie din Ploieşti, are cele mai mari şanse, din punctul meu de vedere să se situeze pe locul trei. Cântă bine, arată destul de „copil”, povestea e sensibilă, vine din Muntenia şi, în plus, are un „ceva” ce îl poate asemăna uşor cu mulţi dintre cântăreţii de diverse genuri, iubiţi în ultima perioadă la noi.

Ştefan Florescu are ghinion: publicul feminin nu se omoară după fotbal

Pentru mijlocul clasamentului, ca de obicei, este mai greu de găsit argumente care să ii diferenţieze semnificativ pe concurenţi. Probabil va fi un joc al norocului, al alternaţei regionale (deşi sunt mai mulţi ardeleni decât ar fi fost de dorit pentru o reprezentativitate de tip statistic) şi al alternaţei genurilor de „talente” propuse de către candidaţi. Ştefan Florescu, tânărul din Piatra Neamţ care a dovedit un talent remarcabil în lucrul cu mingea este, din punctul meu de vedere favorit, pentru acest eşalon doi. În primul rând pentru talentul prezentat, care, desigur are suficientă validare la nivel social. Ştefan este genul de băiat curăţel, blonduţ şi fotbalist de succes pe care o mare parte din mame l-ar dori acasă, ca să nu mai vorbim de mândria taţilor microbişti ce îşi strigă pe diferite stadioane opiniile. Șanse serioase la podium, însă, cu un public predominant feminin, cum este cel al telespectatorilor de show de televiziune, el pierde printr-o „îndemânare” mai greu de apreciat. De altfel, predominanţa feminină a publicului a fost, sunt sigură, şi principalul motiv pentru care, în formatul spectacolului din toată lumea, juriul este format din doi bărbaţi şi doar o femeie.

Barmanii și cântăreții de cor nu sunt populari

În aceeaşi categori a îndemânărilor spectaculoase, dar uşor apreciabile şi de femei şi de bărbaţi intră şi talentul de barman al lui Valentin Luca. Din pacate, îl defavorizează o anumită moralitate ce ţine de accesul în baruri şi o prezenţă fizică destul de comună, cel nu îl face neapărat uşor de poziţionat. Tânărul Narcis Iustin Ianău reprezintă ceea ce aş putea numi conflictul de rol: un băiat cu voce feminină, cu comportament puţin practicat de majoritate (cântă în corul unei biserici). Este, cred, „minoritar” din prea multe puncte de vedere pentru a avea şanse la podium. Însă tocmai aceste caracteristici aparte îi pot aduce puncte în plus în clasament.

Akikai, prea riscant. Țuțu nu e la modă

De la acest punct, finalul clasamentului va aduna, cred acei concurenţi ce prezintă „talente” din ce in ce mai indepărtate de morala declarată şi experienţa majorităţi: trupa AKIKAI, simpatici pentru că sunt tineri, dar cu un talent perceput mai degrabă ca riscant, inutil şi greu de evaluat. Tânărul Adrian Ţuţu, talentat într-un gen muzical asociat mai degrabă cu mesajele obscene şi violente ale găştilor urbane, la modă acum câţiva ani, dar fără un public în creştere în ultima perioadă. În plus, iubitorii genului nu cred că sunt în mare parte şi consumatori ai acestui tip de show, prin urmare ar fi o greşală de strategie  publicitară selectarea unui astfel de câştigător, idiferent de gradul său de talent.

Ballance, prea ”apropiați”

Braşovenii de la trupa Ballance pot impresiona major publicul feminin, prin natura spectacolului prezentat, însă relaţia dintre ei, uşor percepută ca „prea apropiată”, poate lesne să constituie un criteriu mult mai important în alegere/respingere decât performanţele sportive şi artistice, de-a dreptul excepţionale, de care cei doi tineri dau dovadă. La fel şi in cazul Cristinei şi Alinei. Indiscutabil ca fetele au voce, dar practică un gen muzical atipic şi un stil vestimentar suficient de neconformist pentru a nu fi „alesele” unei majorităţi, repet, fără pretenţii artistice de vreun fel.

Familia Luca, prea bătrâni. Dansul la bară, prea exotic

Familia Luca şi Domnişoara Medeea au şanse mari să îşi dispute locurile finale. Familia Luca, deşi cu multe atuuri de reprezentare la nivelul publicului ţintă: vârstă, dans popular, regiune culturală, tip de prezentare, nu au acel „ceva” care să îi transforme într-o investiţie eficientă. Chiar dacă publicul nu dă banii de acasă pentru premiul oferit, ideea de a investi în viitorul cuiva este morală în cazul oricărui premiu, iar din acest punct de vedere, chiar dacă apreciaţi, soţii Luca, sunt percepuţi a fi îndreptăţiţi „să lase locul celor mai tineri”. Domnişoara Medeea, pe de altă parte suferă, în etapa finală, tocmai de ceea ce a propulsat-o până aici: ineditul, prohibiţia care a adus telespectatori. Probabil mai puţin de un român dintr-o mie a văzul live un dans la bară. Oricum, majoritatea îl consideră propriu unei zone asociată cu indecenţa şi oricât s-ar accentua calităţile sportive ale concurentei, din punct de vedere social cred ca prohibiţia faţă de acest gen de activitate va predomina”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News