Președintele Institutului Național de Statistică Vergil Voineagu, afirmă că în state precum Bulgaria sau Norvegia, evidența populației, care în România e ținută de MAI, este gestionată de institutele de statistică

[caption id="attachment_218972" align="alignleft" width="270"] Foto: sfin.ro[/caption]

"Sunt state în care registrul de evidenţă a populaţiei este fie administrat de oficiul naţional de statistică în mod direct (Bulgaria şi Norvegia), fie în colaborare cu autorităţile publice competente (în majoritatea ţărilor membre ale UE). Acest fapt permite chiar rea­lizarea de recensământuri pe baza re­gistru­lui de evidenţă a populaţiei (Austria, Polonia, Danemarca, Finlanda etc.)," a declarat pentru Ziarul Financiar, Vergil Voineagu. Președintele INS susține că referendumul a fost afectat de campania negativă din jurul acestuia: "Din păcate, solicitarea CNP a fost receptată ca un act ilegal, iar recensământul a fost afectat de campania negativă de dinainte şi din timpul recenzării."

Populația României se actualizează între recensământuri în funcție de datele primite de la primării și în funcție de numărul de cetățeni care au primit sau au renunțat la cetățenia română. Reprezentanții INS mai afirmă că în ultimuii ani numărul celor care au dobândit cetățenie a fost mai mare decât a celor care au renunțat la ea. Aceeași reprezentanți INS  spun că atunci când MAI evalueză datele calitative și cantitative privind populația, se ține cont și de datele agregate publicate de INS, însă inversul nu este valabil. Șeful INS opinează că România ar trebui să aibă o bază de date integrată:  "Existenţa unei astfel de baze integrate este nu numai justificată, dar şi absolut ne­cesară. INS este direct interesat în abor­darea unei astfel de teme la nivel naţional şi este gata să participe cu forţele şi experienţa pe care le are la realizarea obiectivului. Fireşte, în acest sens este necesar ca toate autorităţile care administrează date cu caracter individual să convină un set de proceduri pentru integrarea surselor de date şi în primul rând să iniţieze demersuri cu ca­racter normativ în această problemă. Pentru asta este însă nevoie şi de o legislaţie spe­cifică, pentru că se pun probleme de natură juridică şi operaţională."

Întrebați în câte baze de date independente apare o persoană, reprezentanții INS au spus că toate registrele existente pot şi trebuie să fie folosite pentru formarea bazei de date unice a populaţiei României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News