Data publicării:

Presa din Germania susține că Ucraina „se prăbușește” și că Orbán avea dreptate, dar „nimeni nu a îndrăznit să o spună cu voce tare”

Autor: Ioan-Radu Gava | Categorie: Stiri
WhatsApp
Foto: Agerpres
Foto: Agerpres
Ziarul Welt din Germania, poate cea mai populară publicație din țară, este bine cunoscut pentru poziția sa pro-Ucraina și a publicat numeroase articole în trecut despre succesul probabil al ofensivei militare a Ucrainei împotriva Rusiei. Cu toate acestea, într-o rubrică recentă, de corespondentul șef al ziarului, Sascha Lehnartz, prevede un viitor sumbru pentru Kiev.

Intitulat „A pierdut Kievul deja?” articolul descrie armata Ucrainei devenind din ce în ce mai descurajată, până la punctul în care comandantul șef al țării admite că există un „impas” pe front, conform RMX.

„Iarna este chiar după colț. Contraofensiva pare să fi eșuat. Aliații sunt obosiți. Și cel mai târziu de la începutul lunii noiembrie, președintele ucrainean Volodymyr Zelenski are un nou adversar care nu era neapărat de așteptat: propriul său comandant șef, Valery Zaluzhny”, scrie Die Welt.

Welt se referă la un interviu recent din The Economist, în care generalul de vârf al Ucrainei, Valery Zaluzhny, a declarat că „am atins un nivel tehnic care ne pune într-o situație de impas” și că pentru ca Ucraina să câștige, ar fi nevoie de arme miraculoase pentru a-i învinge pe ruși, „precum praful de pușcă chinez”.

„Toată lumea este obosită și există opinii diferite, indiferent de statutul lor”, a spus Zelenski, ca răspuns la comentariile de la o conferință de presă cu președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, adăugând: „Dar nu este un impas”. Adjunctul șefului său de birou, Ihor Zhovkva, a spus că discuțiile despre un impas „ușurează munca agresorului” și provoacă „panică” în rândul aliaților Ucrainei.

Ca răspuns, Welt a scris că diviziunile tot mai mari dintre forțele armate ale Ucrainei și guvern cu privire la statutul războiului ar putea marca un punct de cotitură major.

„Disputa dintre președinte și ofițerul militar de vârf arată că frontul intern unificat din Ucraina se dărâmă. Și fiecare îndoială exprimată la Kiev cu privire la perspectivele de succes ale Ucrainei este întărită pe coridoarele sediilor guvernamentale europene și americane”, scrie Lehnartz.

Welt subliniază, de asemenea, că victoriile politice ale diferiților lideri populiști din Europa vor crea probabil dificultăți grave în ceea ce privește sprijinul material și financiar continuu pentru Ucraina. O criză bugetară din ce în ce mai adâncă în Germania ar putea însemna și noi reduceri ale bugetului Ucrainei, punând în pericol efortul de război al țării.

„Recentele victorii electorale ale lui Geert Wilders în Țările de Jos și Robert Fico în Slovacia – ambii respingând vânzările ulterioare de arme către Ucraina – sunt, de asemenea, simptome ale oboselii tot mai mari de război în Occident”, scrie Welt.

„Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a recunoscut acest lucru în septembrie, când a fost păcălită la telefon de doi comedianți de la Moscova. Premierul ungar Viktor Orbán a declarat deja că strategia ucraineană „a eșuat”. Toată lumea știe asta, dar nimeni (cu excepția lui Orbán) nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, continuă ziarul.

Orbán a fost mult timp criticat pentru eforturile sale de pace în Ucraina, avertizând că Rusia nu poate fi învinsă pentru că este o putere nucleară și că mii de ucraineni și ruși își pierd tații și frații din cauza unui război de uzură.

Welt enumeră apoi obstacolele majore cu care se confruntă Ucraina pe câmpul de luptă, menționând că Ucraina a recuperat mai puțin de 0,25% din teritoriul pe care dorește să-l recucerească de la Rusia în timpul contraofensivei. Ca urmare, „numărul celor care cred că Ucraina poate încă „să câștige” acest război, adică să obțină eliberarea tuturor teritoriilor sale ocupate de Rusia, scade pe zi ce trece. Planul A al Rusiei, de a lua Kievul în câteva zile și de a guverna mai mult sau mai puțin direct, a „eșuat lamentabil”, spune James Nixey, directorul programului Rusia și Eurasia la think tank-ul britanic Chatham House. „Dar planul B pare să funcționeze: așteptând ca aliații Ucrainei să renunțe și să plece acasă.”, a adăugat el.

Lucrarea îl citează pe istoricul militar Fred Kagan, care enumeră șase motive pentru care Ucraina și Rusia rămân blocate într-un impas: „omniprezența dronelor; capacitatea rușilor de a învinge țintirea artileriei ucrainene cu semnale de bruiaj; stabilitatea fortificațiilor rusești; apărarea aeriană inadecvată a Ucrainei și forța aeriană slabă; raza insuficientă de rachete ghidate ucrainene (care ar fi îmbunătățită prin livrările germane Taurus); și numărul insuficient de rezervoare și echipamente de deminare. În plus, există o lipsă flagrantă de muniție.”

Guvernele occidentale, de exemplu, se luptă să ofere tehnologie militară simplă, cum ar fi obuzele de artilerie, în numărul promis. Aceste guverne sunt încă nedumerite cu privire la furnizarea de arme militare mai avansate, cum ar fi rachetele ghidate Taurus, care, teoretic, ar putea distruge Podul Kerci, o rută vitală de aprovizionare pentru Rusia. Cu toate acestea, guvernele occidentale sunt încă extrem de precaute să furnizeze astfel de arme Ucrainei de teamă că războiul ar putea escalada. De fapt, ei vor să ofere doar suficiente arme pentru a se asigura că Ucraina nu poate pierde, dar nici nu poate câștiga:

Acest lucru este simptomatic al atitudinii germane, dar în cele din urmă și al guvernului SUA. Expertul american în politică externă Walter Russell Mead s-a plâns recent în Wall Street Journal că impasul a fost în cele din urmă scopul guvernului Biden: ucrainenii epuizați ar trebui să ofere pace Rusiei la un moment dat, „iar Casa Albă vinde asta ca pe un victorie glorioasă pentru democrație și statul de drept”.

Cu toate acestea, articolul Welt se termină pe o notă controversată. Subliniind modul în care războiul a ajuns într-un impas, ceea ce a dus la pierderi incredibile atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, articolul spune că singura cale de urmat este dublarea sprijinului militar pentru Ucraina, în loc să se lucreze pentru o soluție pașnică.

„Occidentul va trebui să decidă dacă mai crede în sine. Și în curând”, conchide Welt.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel