Data publicării:

Premiul Nobel pentru Medicină 2024 – Victor Ambros și Gary Ruvkun, laureați pentru descoperirea microARN-ului

Autor: Liana Ganea | Categorie: Stiri
WhatsApp
foto: Freepik
foto: Freepik

MicroARN-ul este descoperirea revoluționară a anului.

Comunitatea științifică marchează cu entuziasm începutul sezonului Premiilor Nobel 2024, odată cu decernarea prestigiosului premiu pentru Fiziologie sau Medicină. Anunțul a fost făcut pe 7 octombrie, la Stockholm, de către secretarul general al Adunării Nobel. Premiul, care deschide seria distincțiilor din acest an, recunoaște o descoperire revoluționară în domeniul reglării genetice post-transcripționale: rolul vital al microARN-ului în acest proces complex, aflăm de pe nobelprize.org.

Doi cercetători de prestigiu, Victor Ambros și Gary Ruvkun, împart gloria și recunoașterea pentru contribuțiile lor remarcabile. Fundația Nobel subliniază impactul revoluționar al acestei descoperiri, care a schimbat fundamental modul în care înțelegem reglarea activității genelor.

Premiile Nobel, simbol al excelenței academice și al inovației, își au originea în testamentul vizionarului Alfred Nobel. Redactat pe 27 noiembrie 1895, documentul specifica dorința lui Nobel ca o parte semnificativă din averea sa să fie folosită pentru instituirea acestor premii anuale. Unul dintre aceste premii urma să fie acordat „persoanei care a realizat cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau medicinei”. De la prima ceremonie în 1901, au fost decernate 114 Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, cu excepția anilor marcați de războaiele mondiale și alte crize majore. Regulamentul Fundației Nobel a rămas constant de-a lungul timpului: premiul poate fi împărțit între cel mult trei persoane, recunoscând fie meritele individuale, fie contribuțiile egale în cadrul unor cercetări comune.

Alfred Nobel, cunoscut mai ales pentru inventarea dinamitei, nutrea un interes deosebit pentru domeniul medical. Această pasiune a fost intensificată de întâlnirea sa cu fiziologul suedez Jöns Johansson, în jurul anului 1890, la Institutul Karolinska. Institutul Karolinska din Stockholm a fost, de altfel, desemnat de Nobel să aibă responsabilitatea de a selecta, prin intermediul Adunării Nobel, laureații Premiului pentru Fiziologie sau Medicină.

Cum schimbă microARN-ul tot ce știam până acum despre gene 

MicroARN-ul a schimbat profund modul în care înțelegem reglarea genelor și funcționarea celulelor. Înainte de descoperirea microARN-ului, se credea că activitatea genelor era controlată în principal la nivelul transcrierii, adică atunci când ADN-ul este transcris în ARN mesager, care ulterior este tradus în proteine. Odată cu microARN-ul, a fost evidențiat un nou mecanism de control, care acționează după transcrierea ARNm-ului, dar înainte de sinteza proteinelor, oferind un nou nivel de complexitate în reglarea genetică.

MicroARN-urile nu codifică proteine, ci se leagă de ARNm-uri specifice, fie pentru a le degrada, fie pentru a bloca traducerea acestora în proteine. Acest mecanism subtil permite reglarea fină a cantității de proteine produse de celulă, ceea ce a schimbat radical înțelegerea noastră asupra modului în care genele își exercită funcțiile. De asemenea, s-a descoperit că microARN-urile joacă un rol esențial în procese biologice importante, cum ar fi dezvoltarea embrionară, diferențierea celulară și moartea celulară programată. Dereglarea acestor molecule este asociată cu diverse boli, precum cancerul, bolile cardiovasculare și afecțiunile neurologice, ceea ce a deschis noi direcții de cercetare în diagnostic și tratament.

Până la descoperirea microARN-urilor, se credea că o genă exprimată produce proteina corespunzătoare fără mari interferențe. MicroARN-urile au demonstrat că multe gene pot fi reglate fin sau chiar blocate complet, în ciuda prezenței ARNm-ului, ceea ce a redus ideea de "genă dominantă". De asemenea, rețelele genetice s-au dovedit a fi mult mai complexe decât se anticipa, o microARN putând regla mai multe ARNm-uri, iar un ARNm putând fi reglat de mai multe microARN-uri.

În plus, microARN-urile au devenit ținte terapeutice. Modificarea nivelurilor lor poate influența expresia genelor implicate în diverse boli, deschizând astfel noi posibilități pentru tratamente personalizate. Această descoperire a adus o schimbare fundamentală în biologia moleculară, oferind noi perspective asupra reglării genelor și oportunități pentru avansuri terapeutice.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel