În urma tensiunilor tot mai mari dintre Italia și Franța cu privire la problema migranților din Marea Mediterană, ministrul francez de interne Gérald Darmanin a recurs la o retorică extrem de dură, referindu-se la guvernul italian drept „dușmani ai Franței”.

Darmanin a făcut acest comentariu ca răspuns la o întrebare a deputatului Mathilde Paris în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în parlamentul francez, spunând că Italia „atacă Franța”.

Autoritățile de la Paris s-au întrebat de ce majoritatea migranților de la bordul navei Ocean Viking, căreia Franța i-a permis să acosteze, au fost eliberați din centrul administrativ care îi găzduia, în ciuda asigurărilor anterioare ale ministrului că „(ei) nu vor putea părăsi centrul administrativ. .

Darmanin a susținut că Italia este un „aliat” al „dușmanilor” Franței.

„De fapt, doamnă, nu ești patriotă dacă te aliezi cu inamicii care atacă Franța în acest moment”, a spus Darmanin cu referire la deputata Mathilde Paris. „Sunteți de partea doamnei (Giorgia) Meloni și a guvernului ei, care nu a respectat dreptul internațional, și atacați polițiștii francezi”, a adăugat el.

Limbajul folosit de Darmanin va tensiona și mai mult situația între cele două țări, care a crescut de când Italia a respins preluarea a 234 de migranți de pe nava Ocean Viking, care avea la bord în mare parte nord-africani. Italia susține că a acceptat deja 90.000 de migranți doar în 2022 și, chiar și după ce a respins Ocean Viking, a permis la trei nave să acosteze și 600 de migranți au debarcat în Italia.

Deși președintele francez Emmanuel Macron a etichetat-o pe Meloni ca fiind „inumană”, pentru că nu a primit migranții Ocean Viking, în același timp Franța a spus acum că ripostează prin neacceptarea a 3.000 de migranți din Italia pe care a promis că îi va primi, conform RMX.

Statele Membre UE nu sunt de acord cu propunerea Comisiei pentru plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh

Cele 27 de state membre ale UE şi-au exprimat miercuri dezacordul faţă de o propunere venită de la Executivul comunitar, privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh, un plan care a generat critici atât din partea susţinătorilor cât şi a oponenţilor unei astfel de măsuri, transmit Reuters și Agerpres. După mai multe luni de dispute, Comisia Europeană a propus marţi un mecanism pentru plafonarea preţului gazelor naturale, înaintea reuniunii de joi a miniştrilor europeni ai Energiei, la care vor fi discutate noi măsuri pentru contracararea crizei energetice înainte de venirea iernii.

Plafonul avut în vedere de Executivul comunitar ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News