Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Pleșu, Tismăneanu și turta cu cânepă de la Hanul Ancuței
Semințele de cânepă folosite în România se importă din Ungaria
Cu mult înainte să intre în activismul politic, pe vremea când se ocupa doar cu teoriile politice, Vladimir Tismăneanu îmi explica, într-un interviu, ce greșeală făceau comuniștii când micșorau cercul.
Am plecat de la o nedumerire: de ce regimul comunist se lupta cu bărboșii sau cu pletoșii, doar și Lenin avea cioc, iar Marx și Engels aveau și plete și barbă?
Ca să arate ce impact negativ avea obsesia de a controla tot, chiar și lungimea părului, profesorul Tismăneanu a folosit metafora cercului: cu cât cercul în care trebuie să stea cetățeanul este mai mic, cu atât crește tentația să pășești în afară. Iar statul trebuie să aloce tot mai multe resurse pentru a forța oamenii să rămână în interiorului cercului. Invers, cu cât faci cercul mai mare, cu cât ești mai permisiv, cu atât scazi cheltuielile pe care statul trebuie să le facă pentru a-și constrânge cetățenii, cu atât mai ușor ajungi la un echilibru în societate.
Altfel spus, un sistem poate reduce numărul infracțiunilor nu doar prin represiune, ci și prin relaxarea normelor, prin ridicarea interdicțiilor care îi împing pe unii sau pe alții să iasă din cerc.
Profesorul Tismăneanu prezenta această teorie la începutul secolului, dacă îmi amintesc bine. Sau, poate, cândva în secolul trecut. Astăzi, într-o societate sfâșiată de suspiciuni și acuzații reciproce, când se cer pedepse tot mai multe, cu tot mai puține dovezi, spre deloc, mi-e greu să cred că putem vorbi de relaxarea normelor.
Însă, dacă vrem să fim puri și duri, să nu uităm că există și costuri. Observăm, odată cu explozia mediatică a cazului Pleșu, că puținele mijloace pe care le poate aloca România în domeniul controlului drogurilor sunt aruncate în lupta cu ghivecele de cannabis, cultivate în balcon. În vreme ce cocaina și mai ales heroina fac mii de victime: oameni dependenți de droguri injectabile, care transmit HIV și hepatită C, care sunt puși să fure sau să se prostitueze pentru doza zilnică, în țară sau străinătate.
Turta cu semințe de cânepă, produs tradițional
Poate că experimentele din SUA și Europa, unde câteva state decriminalizează sau chiar legalizează consumul de cannabis, vor demonstra că nu e o soluție relaxarea în acest domeniu. Cine știe, poate că se repetă povestea prohibiției. România are parte de alt experiment și, oricum, ar fi o temă care ar diviza mai mult societatea.
Dar, îmi amintește cazul așa zisului tânăr Pleșu (are 40 de ani și 2 infarcte, nu cred că mai poate fi numit tânăr) de turta de la Hanul Ancuței. Restaurat și cu o bucătărie excepțională, hanul are pe lista de desert și turta cu cânepă. Specialitate tradițională în zona Romanului, turta cu cânepă ar putea intra pe lista produselor alimentare protejate în UE. Semințele de cânepă, din turtă, sunt cultivate local, am întrebat chelnerul? De unde, că în România nu mai poți crește cânepă nici pentru mături, te iau mascații. E importată din Ungaria, că din import e voie, noi o luăm de la magazin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
canepa
cannabis
droguri
hanu ancutei
plesu
produs traditional romanesc
stat
tismaneanu vladimir
turta seminte canepa
