Consiliul Național al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educației, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcțional. Un manifest al elevilor pentru scăderea ratei analfabetismului funcțional prin măsuri coerente.

Având în vedere faptul că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, scorul obținut fiind în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Consiliul Național al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educației, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcțional.

Procentul de analfabetism funcțional este de 44%

Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educației din România și, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educațional să își aplece atenția către formarea inițială și continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor și intereselor actualei generații de elevi.

De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcțional, iar în vederea garantării echității, este necesară implementarea unor programe de țară pentru a recupera decalajele întâlnite între școlile din mediul urban și cele din mediul rural. În vederea soluționării acestor probleme stringente care definesc sectorul educațional la momentul actual, este important ca factorii decizionali din sector să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaționalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte și structura de reprezentare a elevilor la nivel național. Una dintre cauzele de îngrijorare este modul eronat de fundamentare a planurilor cadru, care nu respectă succesiunea firească a unui proces care să contribuie la facilitarea într-o măsură semnificativă a deprinderii celor opt competențe cheie regăsite în profilul absolventului.

Astfel, considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor necesare unui elev la finalitatea invățământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus și, ulterior, în funcție de volumul și complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învățământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieșiri din sistem.

În consecință, suntem de părere că variantele propuse nu reușesc să diferențieze așteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învățământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiași tip de învățământ, dorind să punem în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competențele referitoare la viața civică și socială, ca mai apoi să se poată orienta în vederea alegerii unei viitoare cariere.

Susținem trandisciplinaritatea și considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învățământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informație din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât și pentru a deveni un cetățean activ, implicat în viața comunitară. De asemenea, în vederea obținerii unui sistem educațional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România își doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informațional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos și accesibil.

Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanța serviciilor de consiliere și orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivați să învețe, să deprindă abilități absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învățare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educațional, de aceea transmitem decidenților faptul că elevii trebuie încurajați să își poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învățare optim pentru aceștia.

Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicați în elaborarea și/sau monitorizarea politicilor educaționale. Sistemul acesta educațional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor și intereselor actualei generații de elevi, iar pentru a soluționa aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm.

În fiecare comunitate școlară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulțumim cu comoditatea unei soluții universale, soluțiile, în sistemul educațional, trebuie pliate pe fiecare comunitate școlară în parte, pe fiecare elev în parte, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor., potrivit unui comunicat de presă.

Vezi și Rezultate Teste Internaționale PISA 2018. Dezastru pentru educația din România

Vezi și Rezultate DEZASTRU Testare PISA România. Profesorul Hadăr: Dacă nu facem acest lucru, NE FACEM DE RÂS!

Vezi și Rezultate DEZASTRU PISA România. Radu Herjeu: 41%! Trageți aer în piept!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News