Piedici în dezvoltarea băncilor de resurse vegetale din România. Costel Vânătoru: M-am simțit umilit! Mulți nu suportă că avem ceva românesc
Costel Vânătoru, cercetător de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre piedicile pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului.
Invitat la DC News, Costel Vânătoru, cercetător, a venit cu detalii îngrijorătoare despre modul în care companiile străine i-au pus piedici în a dezvolta Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău:
"Noi încercăm să facem această bancă de resurse genetice vegetale. Am întâlnit multe piedici, dar sperăm ca acum, măcar în ceasul al 12-lea, s-a înțeles importanța acestei ...“, a spus Costel Vânătoru.
"Dar apropo de piedici, care era argumentul celor care puneau piedică?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.
"De exemplu că Banca de Gene de la Svalbard (n.r. cea mai mare bancă de gene din lume, în Norvegia) are doar 20% grad de ocupare și că dacă sunt aceste bănci de gene la nivel internațional care au loc liber, de ce să construim noi, în România, o bancă de gene“, a spus Costel Vânătoru.
"Păi și dacă e o criză, un război, o chestie de Doamne ferește și nu poți să te duci acolo să iei și să aduci în țară, ce faci?“, a întrebat Răzvan Dumitrescu.
"Da! Gândiți-vă că dacă nu s-ar fi creat acele culoare verzi de aprovizionare în perioada pandemiei, cu siguranță, n-aș vrea să fiu interpretat greșit, am fi fost expuși posibilității de a deveni canibali, pentru că nu am mai fi avut ce să mâncăm. Acele culoare verzi ne-au asigurat nouă importurile de semințe, de resurse genetice...“, a spus Costel Vânătoru.
Costel Vânătoru: M-am simțit umilit
"Bun, există bancă, are capacități de stocare foarte mari, nici 20% ocupate. E firesc, când ești cea mai mare bancă din lume, să ai rezervă de stocare. Cu ce deranjează dacă avem și noi, ca să fim și noi asigurați cu propriile noastre forțe? Deranjează pe cineva? Ați simțit că deranjează pe cineva?“, a insistat Răzvan Dumitrescu.
"Deranjează mult. În primul rând, o bancă de conservare a resurselor genetice contribuie foarte mult la elementul național. Practic, atunci când vorbim de identitate, vorbim de limbă, de integritate teritorială, dar și aceste soiuri ne reprezintă pe noi și țin de identitatea noastră națională. Iată că foarte mulți nu suportă ca noi să demonstrăm că avem ceva românesc și chiar ceva românesc bun, așa cum știm cu toții, gustos, aromat, parfumat, ceea ce consumau, în trecut, părinții și bunicii noștri.
Pe urmă, deranjăm marile companii, pentru că și-au făcut aici o piață de desfacere și au mers până acolo încât eu am fost pus în situația să merg la simpozioane așa zis științifice, în România, unde să fim oarecum arătați că ce cercetare, ce creații românești... Iată, acești mercenari ai companiilor mari din afară nu vin doar să-și vândă un produs în România și să-l prezinte ca un produs bun, ci vin cu atâta forță și cu răutate să spună: Cum de ai tu curaj să spui, în România, în fața mea, că ești capabil să faci ceva și ai resurse valoroase și bune? M-am simțit atât de umilit în fața acestor vânzători și distribuitori de resurse genetice care activează pe teritoriul țării noastre. Ne-au tratat cu atâta răutate și josnicie“, a conchis Costel Vânătoru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News