Producţia gazelor din Marea Neagră întârzie de aproape 10 ani, încă de la descoperirea zăcământului Neptun Deep, pentru că autorităţile şi companiile concesionare nu au reuşit să se înţeleagă. 

De altfel, gigantul austriac OMV Petrom a avut chiar şi întrevederi la Palatul Victoria şi la Palatul Cotroceni, unde ar fi spus că refuză să investească în Neptun Deep dacă statul român nu îşi retrage dreptul de preempţiune pe 40% din gazul extras, la un preţ prestabilit, de 150 lei/MWh. 

OMV, însă, nu a primit această garanţie, iar la întrevederea avută la Palatul Cotroceni însuşi preşedintele Klaus Iohannis i-ar fi întrebat dacă mai au de gând să investească în acest proiect. De altfel, tensiunile dintre cele două părţi reies şi din comunicatul emis de Administraţia Prezidenţială după şedinţă. 

"În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil", se arată în comunicatul emis de Administraţia Prezidenţială după întâlnirea preşedintelui cu delegaţia OMV Petrom de la finalul lunii noiembrie.

De ce a fost depusă ACUM declaraţia de comercialitate

De regulă, procedura în cadrul unor astfel de proiecte presupune obţinerea unei licenţe, întocmirea unui plan, strângerea banilor necesari, a resurselor necesare, luarea unor decizii în comitetele de conducere ale companiilor implicate şi apoi depunerea declaraţiei de comercialitate. Această declaraţie se face pentru că o firmă nu poate lua o licenţă, blocând astfel un perimetru, şi ulterior să o ţină în sertar. Obţinerea unei licenţe vine şi cu termene stabilite, iar la expirarea acestor termene licenţa se pierde, dacă zăcământul nu este exploatat comercial, pentru că statul pierde redevenţe. 

Ajungem, astfel, la succesiunea de evenimente prezentată anterior, cu reprezentanţii OMV Petrom care au mers la Palatul Victoria şi la Palatul Cotroceni. Există posibilitatea ca aceştia să îşi fi dorit o prelungire a licenţei, o tragere de timp, pentru a nu fi presaţi de termene să foreze zăcământul din Marea Neagră. 

În ceea ce priveşte motivele pentru care aceştia nu ar fi dorit neapărat să înceapă acum investiţia, sunt două. În primul rând, creditele sunt scumpe în această perioadă, dobânzile sunt foarte mari, astfel că profiturile, în consecinţă, sunt mici. În al doilea rând, în această perioadă profiturile sunt bune datorită preţurilor ridicate din energie. 

Aşa cum reiese însă din comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, reprezentanţilor OMV Petrom li s-a transmis că România are nevoie de petrol, dar şi de plata redevenţelor, şi asta cât mai rapid. Astfel, s-a ajuns la declaraţia de comercialitate, care însă a fost făcută înaintea celorlalţi paşi menţionaţi anterior. 

Mai există, însă, o posiblitate. Confruntaţi cu un val de nemulţumire, este posibil ca cei de la Petrom să fi făcut mişcarea cu declaraţia de comercialitate pentru imagine. După ce s-a vorbit în ultimele zile de modul în care s-a făcut privatizarea Petrom, dar şi după ce Adrian Năstase, fost prim-ministru al României, a declarat că în 2024 se poate ajunge chiar şi la rezilierea contractului dintre statul român şi OMV Petrom (VEZI AICI), compania ar putea arăta acum că este dispusă să înceapă exploatările în Marea Neagră. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News