Iranul a dezminţit vineri că ar fi oferit garanţii asupra destinaţiei petrolierului său reţinut, iar apoi eliberat de Gibraltar, ale cărui autorităţi afirmă că ar fi primit o promisiune scrisă din partea Teheranului că nava nu se va duce în Siria, potrivit France Presse.

Reţinut în 4 iulie, petrolierul Grace 1 era suspectat de autorităţile din Gibraltar că transportă 2,1 milioane de barili de petrol iranian până în Siria - ţară aflată sub embargoul Uniunii Europene - ceea ce Iranul a dezminţit în mai multe rânduri.

Guvernul Gibraltarului a afirmat joi că ar fi primit promisiunea scrisă a Teheranului că nu va trimite în Siria acest petrol, iar Curtea Supremă a acestui mic teritoriu britanic situat la extremitatea sudică a Spaniei a aprobat eliberarea navei.

Dar purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Abbas Moussavi, a afirmat vineri că ţara sa nu a făcut o astfel de promisiune.

"Iranul nu a dat nicio garanţie asupra faptului că Grace 1 nu se va duce în Siria", a declarat el, citat de site-ul canalului televiziunii de stat, Irib. "Destinaţia petrolierului nu era Siria şi chiar dacă acesta ar fi fost cazul, nu ar fi privit pe nimeni."

"Petrolierul nostru reţinut ilegal a fost eliberat. Această victorie, obţinută fără a le face concesii, este rezultatul unei diplomaţii puternice şi a unei voinţe tari de a se bate pentru drepturile naţiunii", a asigurat pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului, Ali Rabiei.

La rândul său, directorul adjunct al porturilor iraniene şi al Organizaţiei maritime, Jalil Eslami, a anunţat vineri că nava urma să plece în Mediterana sub pavilion iranian şi nu panamez.

"Conform cererii proprietarului său, Grace 1 va pleca în Marea Mediterană după ce şi-a schimbat pavilionul cu cel al Republicii islamice Iran şi a fost redenumit Adrian Darya pentru călătorie", a indicat Eslami, a cărui declaraţie a fost transmisă de televiziunea iraniană.

"Nava era de origine rusă şi transporta două milioane de barili de petrol iranian", a adăugat el, fără a preciza destinaţia finală a petrolierului.

Reţinerea petrolierului de către Gibraltar şi marina britanică a provocat o importantă criză diplomatică între Teheran şi Londra, precum şi măsuri de represalii din partea Iranului, care a reţinut de atunci alte trei petroliere, între care unul sub pavilion britanic în 19 iulie.

Sechestrarea navei a intervenit de asemenea pe fondul puternicelor tensiuni între Teheran şi SUA- aliate ale Marii Britanii - după sabotaje şi atacuri asupra unor nave în Golf şi distrugerea unei drone americane de către Teheran.

Cu puţin timp înainte de anunţarea eliberării navei Grace 1, SUA au cerut prelungirea reţinerii petrolierului. Dar preşedintele Curţii Supreme a Gibraltarului, Anthony Dudley, a afirmat că nu a primit în scris această cerere.

Cererea americană a avut efectul unei lovituri de teatru, în timp ce un acord între Londra şi Teheran părea pe cale de a fi încheiat după săptămâni de negocieri diplomatice.

"Tentativa de piraterie" americană a eşuat, şi-a exprimat satisfacţia pe Twitter ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif.

Zarif a criticat "nivelul dispreţului pe care administraţia (preşedintelui american Donald) Trump îl are pentru lege". SUA, a adăugat el, "au încercat să abuzeze de sistemul judiciar şi să fure (iraniene) în largul mării".

Totuşi, nimic nu împiedică SUA să-şi reformuleze cererea cu scopul de a bloca nava înainte ca aceasta să părăsească apele teritoriale ale Gibraltarului.

Şi dacă căpitanul şi cei trei ofiţeri de pe Grace 1 au fost eliberaţi, ei riscă de acum înainte să li se interzică viza pentru SUA, a ameninţat Departamentul de Stat într-un comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News