Pericolul din SOMON. Când și cum ne poate ÎMBOLNĂVI. "Conţine pesticide, metale grele şi dioxine"
Somonul poate deveni periculos pentru organism.
Somonul este unul dintre cele mai scumpe specii de pește din magazine, dacă îl comparăm cu crapul sau știuca. Mulți români îl cumpără pentru că știu că este mai sănătos, dar se pare că nu este chiar așa.
Somonul a fost subiectul unui studiu realizat de către Asociaţia Pro Consumatori, în 2018. Experţi au analizat atunci conţinutul etichetei de la 42 sortimente de somon, din care 31 sortimente de somon afumat/marinat şi 11 sortimente de somon congelat, vândute în magazinele din România.
De ce somonul poate fi periculos pentru sănătate
Experții au descoperi somon de crescătorie colorat cu coloranţi sintetici, dar şi faptul somonul de crescătorie poate conţine pesticide, metale grele şi dioxine. Studiu arăta că atunci sfert din somonul comercializat în România era capturat în Oceanul Pacific, restul provenind din crescătorii.
"Somonul de crescătorie poate conţine pesticide, metale grele şi dioxine.În fermele piscicole din Norvegia se folosesc anual circa 67.000 tone de substanţe chimice pentru a combate paraziţii peştilor. În majoritatea fermelor piscicole hrana somonilor este formată din făină de peşte, ulei de peşte, soia modificată genetic şi coloranţi artificiali. Consumul de somon afumat la rece ne poate îmbolnăvi de listerioză. Somonul afumat şi somonul congelat nu este recomandat pentru cei cu intoleranţă la histamină. (...) Somonul sălbatic este superior din punct de vedere calitativ faţă de somonul de crescătorie.", se arată în studiu.
Etichetarea înșelătoare
De multe ori, consumatorul nu are cum să afle de unde provine somonul, poate doar specia acestuia. Comercianții se laudă de obicei că peștele este sălbatic doar pentru a convinge cumpărătorul, dar etichetele sunt adesea falsificate.
"Mari probleme ale consumatorilor de somon sunt legate de practicile ilicite ale celor implicați în producția și comerțul cu somon. Chiar și în statele dezvoltate se apreciază că la sortimentele scumpe se practică etichetarea înșelătoare (mislabelling), fraudă care aduce bani mulți de la snobii care nu au habar despre ceea ce li se aduce pe farfurie.
Somonul „sălbatic“ este frecvent falsificat. În unele situaţii, somonul este glasat excesiv pentru a adăuga apă cât mai multă la cântar; se practică tot mai mult și injectarea țesuturilor cu substanțe care rețin apă multă, încât majoritatea consumatorilor au avut experiențe dezolante cu înjumătățirea cantității de pește după decongelare.", scriu autorii studiului citat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News