Slujba de canonizare a fost oficiată de un sobor de arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române.
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a pus la dispoziţia credincioşilor spaţii de parcare, precum şi microbuze pentru transferul de la parcare la mănăstirea Robaia. De asemenea, în zonă au fost amplasate corturi pentru asigurarea asistenţei medicale şi pentru hidratare.
Ceremoniile religioase dedicate evenimentului au început sâmbătă seară, când episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Galaction, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat slujba ultimului parastas pentru Cuviosul Pafnutie - Pârvu de la Robaia în altarul de vară al mănăstirii.
"Acest nou sfânt cuvios al Bisericii Ortodoxe Române a vieţuit întru dragostea de Dumnezeu, fiind iubitor de linişte şi multă rugăciune (...). El a primit de la Dumnezeu darul rugăciunii neîncetate şi al zugrăvirii icoanelor, preţuit fiind, în evlavia ierarhilor, preoţilor, călugărilor şi credincioşilor, ca pildă de rugăciune neîncetată, de smerenie, de înfrânare, de milostivire şi mai ales de iscusită lucrare a iconografiei, potrivit tradiţiei ortodoxe. Cuviosul Pafnutie - Pârvu Zugravul a dat dovadă de statornicie în dreapta credinţă şi în viaţa monahală, fiind înţelept povăţuitor al tinerilor iconari şi zugravi de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul veacului al XVIII-lea", se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.
[citeste si]
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, la începutul lunii iulie, trecerea în rândul sfinţilor a Cuviosului Pafnutie Pârvu - Zugravul de la Robaia.
Cuviosul Pafnutie s-a născut la Câmpulung-Muscel pe 12 octombrie 1657, ca fiu al preotului Ioan Pârvescu.
La şcoala mănăstirii Negru-Vodă din Câmpulung a deprins primele taine ale picturii bisericeşti alături de monahul Evghenie. După ce s-a desăvârşit în arta picturii alături de un zugrav rus din Bucovina, a revenit în Ţara Românească, unde a pictat mai multe biserici, precum şi icoane pe lemn.
După ce a făcut un pelerinaj la Ierusalim, în anul 1718 a intrat în monahism la mănăstirea Mărgineni Dâmboviţa, primind numele de Pafnutie. În 1731 s-a stabilit la mănăstirea Robaia, unde a şi murit în anul 1735. (Agerpres)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă