Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Criza locuirii a lovit și România. Ce poți să faci dacă ai un salariu mic și nu îți ajung banii pentru chirie. Legea care ar fi putut schimba totul pe piața imobiliară
Sursa: FCDL (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire)
DC News a vorbit cu organizatorii protestului care cer respectarea dreptului la locuință socială și chirii mai ieftine. Printr-o lege (care, întâmplător, se numește chiar așa), autoritățile statului sunt obligate să ofere astfel de locuințe celor care îndeplinesc anumite criterii: oricărei persoane care are un venit sub salariul mediu și nu are o altă locuință în proprietate. Autoritățile totuși nu respectă procedura reglementată și acordă locuințele total discriminatoriu. De aceea vedem, de pildă, cum unele apartamente sunt acordate "influencerilor" sau oamenilor "de casă" din primării. Vom afla care sunt cerințele organizatorilor protestului "Chiria e prea scumpă" și cum văd aceștia rezolvarea.
Piață "liberă", chirii scumpe, locuințe sociale construite doar pe hârtie
DC News: Ce politici publice ar trebui să adopte România pentru a evita o criză a locuirii de proporțiile Olandei, Irlandei, Germaniei sau altor țări din Occident?
Carolina Vozian (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire): Un exemplu (n.r., de bună practică sau de politică publică) ar fi ca statul român să nu mai vândă către privați și să nu mai dea în concesiune terenuri publice către privați (ceva ce se întâmplă constant), să folosească terenurile publice în scopuri publice, adică pentru un fond suficient de locuințe sociale: dacă sunt 20.000 de cereri de locuințe sociale cum sunt în București, să aloce 20.000 de locuințe sociale în cel mai scurt timp.
Carolina Vozian: Acum, momentan, se alocă probabil 3 pe an... Noi cerem un timp de așteptare de 2 ani pe listele de prioritate, nu 20, cât se așteaptă de obicei. Sunt persoane care au avut tot felul de boli grave sau au decedat așteptând după o locuință socială și tot nu au primit-o. Este un proces foarte anevoios, birocratic și se așteaptă foarte mult și nu se construiește, practic. Ar trebui să se aloce din bugetul public (n.r., mai mult) să se construiască locuințe sociale.
Apoi, ce ar mai putea să facă autoritățile: să se interzică chirii private mai mari de 30% din venitul mediu pe țară. Dacă facem un calcul, 30% din salariul mediu înseamnă cam 1800 lei, adică 350 euro. Atât ar trebui sa fie maximum chiriile pentru 3 sau mai multe camere. Iar cele cu mai puține camere, de exemplu garsonierele, ar trebui sa fie maximum jumătate din această sumă deci până în 900 de lei. Chiar și asta ar fi o sumă mare, având în vedere că marea parte a salariaților au sub salariul mediu, și dacă ne mai gândim și la persoane șomere sau pensionare, fără un venit regulat, ele chiar ar trebui să primească acces instant la locuințe sociale.
Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 privind locuințele asta spune: că oricine are sub salariul mediu are dreptul la locuință socială. Am vrea să se plafoneze chiriile și să nu fie posibil să fie o sumă mai mare de 30% din venitul mediu pe țară, nu minim.
DC News: Cum le răspundeți criticilor referitoare la piața liberă? Bănuiesc că e ceva ce auziți foarte des: cum să facem asta, că înseamnă că ne împotrivim pieței libere.
Carolina Vozian: Piața liberă este susținută tot de autorități. Ea există și este în felul în care este pentru că autoritățile constant nu taxează suficient, constant prioritizează afacerile, adică dau trecere ușoară la afaceri și nu la drepturi sociale și la toate măsurile pentru bunăstare socială (...). Cumva e alegerea asta între nevoile majorității oamenilor și nevoile unor corporații sau unor mari proprietari și cred că ar trebui să fie evident care ar trebui să fie alegerea între cele două...
Cum gestionează primarii problema locuințelor
Referitor la reproșurile pe care le au față de primarii cu cele mai scumpe chirii din România (București și Cluj), Carolina Vozian (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire) precizează că:
"Avem să le reproșăm că nu fac lucrurile pentru a respecta și a pune în practică Legea locuinței. Nu-și asumă responsabilitatea legală pe care practic Legea locuinței o cere. Au primit evacuări din locuințe în mod forțat și oamenii au ajuns în stradă și nu li s-a oferit casă socială nici după mulți ani.
(...) Practic, cumva primăriile permit evacuările astea fără să ofere locuințe sociale în schimb oamenilor și dau soluții precum mergeți în adăpost de noapte. Ceea ce este complet aberant: dai 8 oameni afară din casa lor în care au stat 40-30 de ani cât au stat acolo, cu chirie la stat și le spui să meargă în adăpost de noapte, să-și despartă familiile, să plece fără copiii...
Și mai e și faptul că orașele astea, cumva, sunt cele mai bogate din țară și au resurse pentru locuințe sociale, dar nu le prioritizează în buget (...)".
Referitor la interacțiunea pe care FCDL a avut-o cu Nicușor Dan, primarul în exercițiu, față de administrațiile anterioare, Carolina Vozian spune că:
"Dacă e să întrebăm oamenii care au mers o vreme săptămânal, persoanele care așteaptă după locuințe sociale au mers săptămânal, în ședință de consiliu... Cumva, experiența lor nu e diferită în acest moment față de acum 5 ani, față de acum 10 ani.
Adică sunt în aceeași situație în care așteaptă după o casă pe care nu o primesc și care le-a fost repartizată, de fapt, în teorie. Dar faptul că au fost stopate evacuările AFI de la Administrația Fondului Imobiliar în 2020 (însă au fost făcute evacuările în alte moduri) mi se pare că este o victorie importantă a mișcării pentru dreptate locativă și a coalizării din multe organizații, persoane. Adică nu e bunăvoința primarului. Cumva, ajută că a răspuns primăria la cerința asta, dar a fost o mișcare crescută foarte mult în ani de zile".
Cum ne putem asigura că locuințele sociale construite nu sunt aservite pe criterii politice?
"Nu știu cum putem să ne asigurăm... Noi vedem că principala problemă este că există aceste criterii discriminatorii în alocarea locuințelor sociale. Adică trebuie modificate aceste criterii.
În multe orașe, persoane cu doctorat primesc mai multe puncte pe listele de prioritate decât persoane cu nivel mai mic de educație. Deși știm că un nivel mai mare de educație, precum un doctorat, prespune și mai multe posibilități financiare. Și poate ar fi mai ușor pentru oameni să-și găsească ocazii.
La fel, persoanele angajate primesc punctaj mai mare. Sunt criteriile astea foarte discriminatorii care credem că, dacă ar fi eliminate, ar putea să primească oamenii care chiar au cea mai mare nevoie de case, în primul rând, nu care au cea mai mare educație sau care au o relație bună cu primăria", mai spune Carolina Vozian.
"Această mică corupție - că mai repartizează un primar unor oameni pe care îi place - nu o vedem ca problemă centrală. Credem că problema centrală e aceasta, sistemică, cu criteriile discriminatorii care, dacă ar fi schimbate, ar rezolva situația pentru niște mii și sute de mii de oameni. Și nu doar dacă ar fi schimbate, ci și dacă ar fi construite case.
Problema că primesc (n.r., locuințe sociale) oamenii de la primărie, că sunt favoriții primarului, ar fi în minoritate dacă ar fi făcută procedura asta legal, corect și ar fi transparent (...). Primăriile au criteriile. Și unele le-au schimbat, la unele primării au fost scoase, la altele au rămas. Oamenii, când aplică pentru locuință socială, trebuie să aplice la primăria de care țin (...)", a adăugat Carolina, din partea FCDL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
