
Membrii Social-Democraților (SPD) și ai Partidului de Stânga (Die Linke) cer interzicerea partidului conservator Alternativa pentru Germania (AfD) chiar în momentul în care acesta se ridică în sondaje, stârnind temeri că Germania, care se mândrește că este democratică, va încerca să interzică complet unul dintre cele mai mari partide din țară.
Dorothea Marx (SPD), deputată în parlamentul statului din Turingia, este unul dintre politicienii care solicită interzicerea partidului AfD. Ea a spus că adunarea de stat din Turingia trebuie să acționeze rapid.
Aceasta a mai precizat că că, deși numeroase filiale de stat ale Oficiului pentru Protecția Constituției monitorizează partidul, este logic ca statul să ia măsuri suplimentare.
„Următorul lucru logic este o procedură de interzicere”, a subliniat politicianul SPD. Potrivit lui Marx, ar fi posibilă și interzicerea asociațiilor individuale de stat. „Ura și agitația AfD nu mai trebuie echivalate cu libertatea democratică de exprimare”.
Conducerea AfD a avertizat de mult că blocul de guvernământ de stânga liberal al țării va lua măsuri pentru a interzice complet partidul. Având în vedere popularitatea crescândă a AfD, cu partidul urcând la 16% în sondaje, cel mai ridicat nivel de până acum, multe dintre aceste partide rivale ar dori ca partidul de opoziție să fie îndepărtat complet din sistemul democratic.
Ideea că interzicerea unui partid pentru a salva democrația este răspândită în cercurile de stânga ale Germaniei. Cu toate acestea, AfD a susținut că nimeni din partid nu a susținut vreodată principii antidemocratice.
Pe măsură ce întreaga conducere politică a Germaniei a trecut să impună sancțiuni Rusiei din cauza războiului din Ucraina, AfD a făcut eforturi ca Germania să redeschidă conducta Nord Stream 2 și să repare orice daune. Sectorul industrial al Germaniei depinde foarte mult de energia rusă ieftină, iar inflația în creștere amenință tulburările politice. Drept urmare, politicienii ar putea încerca să îndepărteze partidul înainte ca acesta să devină popular, deoarece criza economică riscă să se agraveze, scrie RMX.
Biden şi Scholz au criticat din nou anexarea regiunilor ucrainene de către Rusia
Joe Biden şi Olaf Scholz au condamnat din nou anexarea a patru regiuni ucrainene de către Federaţia Rusă, în cadrul unei convorbiri telefonice.
Cei doi lideri au afirmat de asemenea că ameninţările nucleare recente ale Moscovei sunt "iresponsabile", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.
Scholz şi Biden au convenit că utilizarea de arme nucleare ar avea "consecinţe extraordinar de grave pentru Rusia", a spus purtătorul de cuvânt.
Potrivit Casei Albe, cei doi lideri şi-au subliniat angajamentul continuu de a trage Rusia la răspundere pentru "acţiunile sale brutale" şi pentru a oferi securitate şi asistenţă economică Ucrainei (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Ambulanța a venit pentru Mircea Badea în direct, la Antena 3 CNN! Cât avea tensiunea
- Când vin ninsorile, inclusiv în București / Oana Păduraru (ANM) a spus până când ne mai putem bucura de toamnă / video
- Am putea avea din nou o iarnă adevărată? Meteorologul Oana Păduraru, ultimele informaţii de la ANM despre evoluţia vremii
- Imagini cu presupusa amantă a lui Călin Donca, pe care ar fi dus-o în căminul conjugal / Cum s-au afișat pe litoral / foto
- Carmen Harra, reacție după ce Oana Zăvoranu a confirmat divorțul de Alex Ashraf: "Acum șapte ani, i-am spus... Nu vreau să se supere, pentru că adevărul doare"
- Alocaţii copii 2024. Când vor fi majorate și câți bani vor primi în plus minorii
- Am buletinul de identitate expirat sau pierdut și nu pot veni în țară să obțin altul. Ce fac?
- Lucrez în străinătate, dar vreau să îmi cumpăr o locuință acasă: Pot lua un credit ipotecar în România în baza veniturilor din afară?
- Sclipiciul, oficial interzis! De când nu va mai putea fi folosit nici pe unghii și nici în machiaj
- MC Lalla, tânăra găsită pe malul mării, ”avea o mască de femeie împlinită, fericită, dar suferea”, susține Liviu Chesnoiu