Astfel, încă din prima zi va avea loc o şedinţă a plenului reunit, pe lângă şedinţele de plen ale celor două Camere în care se validează noile conduceri. 

Trebuie constituită, astfel, Comisia Specială pentru legile justiţiei, care se va ocupa de aranjarea în forma finală a noilor legi pentru organizare judiciară, a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi a statutului judecătorlor şi procurorilor. Surse politice au afirmat, pentru Adevărul, că se discută ca şefia Comisiei să meargă la PNL, pentru că PSD are şefia Comisiei Permanente pentru legile securităţii naţionale. 

Şi legea avertizorilor publici intră din nou în discuţii. Aceasta a fost întoarsă în Parlament de Klaus Iohannis, după ce Comisia Europeană şi Parchetul European au adus mai multe critici proiectului de lege. Ar urma, de asemenea, să se discute şi despre o reformă a legislaţiei electorale, dar revenirea la alegerea primarilor în două tururi a fost scoasă din schemă. 

În ceea ce priveşte PNRR-ul, coaliţia trebuie să îndeplinească 54 de jaloane şi ţinte, dublu faţă de celelalte trimestre. Parlamentul trebuie să acorde sprijin pe aproximativ jumătate din noile obiective, conform sursei citate, fiind vorba de reforma pe pensii şi salarii, printre altele. 

În ceea ce privește pachetul de legi pe securitate națională, situația este și mai neagră. Până la 1 septembrie, Ministerul Apărării Naționale nu a venit nici cu schițele celor nouă legi. Iar aceste draft-uri ar trebui să fie puse în dezbatere publică, minimum zece zile, să fie într-o primă lectură la Guvern, apoi să intre în circuit de avizare. Este nevoie de aviz inclusiv de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Doar în final sunt adoptate de Guvern și trebuie să meargă la Parlament, unde vor fi analizate în Comisia permanentă pentru legile securității, formată din 15 membri din Camera Deputaților și Senat

Ministerul Justiției: Din proiectele legilor Justiției nu reiese că se ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR

Ministerul a transmis un comunicat de presă în care face o serie de precizări după ce în spaţiul public au fost lansate acuzaţii în sensul că proiectele ar fi 'retrograde' şi ar fi încălcată sau chiar 'vândută' suveranitatea naţională în condiţiile eliminării din proiectul legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor a posibilităţii sancţionării disciplinare a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, în favoarea aplicării unei dispoziţii obligatorii a dreptului Uniunii Europene.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu 13 voturi "pentru" şi şase "împotrivă", proiectul legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor (294 articole), proiectul legii privind organizarea judiciară (159 articole) şi proiectul legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (96 articole), se aminteşte în comunicat.

"Din nicio prevedere a celor trei proiecte nu reiese faptul că se ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, nicio prevedere a legii nu stipulează caracterul facultativ al acestora. Prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie rămân neatinse. Proiectele nu reglementează raporturile dintre Constituţia României şi Tratatele Europene, ci au cu totul şi cu totul alt scop şi conţinut normativ", precizează sursa citată.

Potrivit ministerului, prevederea din legea în vigoare în sensul că judecătorul ar fi pasibil de sancţiuni disciplinare în cazul nerespectării unei decizii a CCR este "redundantă" şi "lipsită de logică" în raport de obligativitatea şi a altor izvoare de drept. CITEŞTE MAI MULTE AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News