Ideea rezervării spaţiilor naturale de degradare de către populaţia umană cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase, de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale de disparitie nu este noua. Ea a aparut de la sfârşitul secolului al XIX lea în ţările anglo-saxone o dată cu crearea primelor parcuri naţionale. În Romania primul parc de acest fel a fost Parcul Naţional Retezat.

Ideea rezervării spaţiilor naturale de degradare de către populaţia umană cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase, de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale de disparitie nu este noua. Ea a aparut de la sfârşitul secolului al XIX lea în ţările anglo-saxone o dată cu crearea primelor parcuri naţionale. În Romania primul parc de acest fel a fost Parcul Naţional Retezat.

Un parc naţional este un teritoriu relativ vast a cărui bogaţie biologică, calitate peisajeră, interes cultural şi caracter istoric prezervat justifică o protecţie şi o gestiune care garantează perenitatea acestui patrimoniu considerat excepţional.

Înfiinţarea Parcului Naţional Retezat în 1935 este recunoaşterea oficială a bogaţiei patrimoniului natural al Carpaţilor Meridionali şi a necesităţii tuturor de a-l conserva. Suprafaţa parcului a aparţinut Casei Regale, fiind domeniu de vanatoare. În 1979 parcul a devenit cunoscut ca Rezervaţie a Biosferei datorită statutului de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional.

Situat în Carpaţii Meridionali, în judeţul Hunedoara, parcul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 38 000 ha şi are o altitudine cuprinsă între 800 m şi 2509 m. O mare varietate de roci magmatice, metamorfice şi sedimentare alcătuiesc teritoriul parcului. Structura geologică complexă a teritoriului montan a dat naştere la forme de relief diverse si spectaculoase şi a creat multe medii de viată pentru diferite specii de plante şi animale. Peisajul original si complex al parcului este creat din creste ascuţite, coame cu profil greoi, circuri şi văi glaciare. Toate acestea fiind rezultatul acţiunilor factorilor climatici şi hidrici care au acţionat asupra substratului litologic.

Climatul este temperat montan, având influenţe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înălţimi ce depăşesc 2000 de metri climatul este alpin.

Reţeaua hidrografică este bogată şi complexă, fiind alcătuită din pâraie, râuri si lacuri de origine glaciară. Lacul Bucura este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar, se află la altitudinea de 2041 m şi are o suprafaţă de aproximativ 9 ha.  Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 m. Există de asemenea lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) şi lacuri de origine carstică (Tăul fără Fund, Soarbele).

Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare care se întalnesc pe suprafaţa lui.  Speciile rare de garofită, darie, flămânzica, anghelina, floare de colţ, pelin sau sângele voinicului sunt adevarate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se gasesc în Retezat. Întalnim păduri de carpen, gorun şi tei în special pe versanţii însoriţi ai văii Râul Mare şi bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naştere unei vegetaţii cu caracter termofil : sânziene, bărbişoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad şi molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întalnim tufarişuri de jneapăn, smârdar, afin, merişor, ienupar pitic, ghinţură. Etajul alpin cuprinde specii de păius, păiuşcă uriasă, rogoz, ţapoşica, clocotiş, coacăza, iarba vântului.

La fel de bogată şi diversă ca flora este şi fauna parcului Retezat. Parcul Naţional Retezat adaposteşte 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim : capra neagră, căpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistreţul, pisica salbatică, veveriţa, pârsul de alun, viezurele, vidra, jderul de capac, nevastuica etc. Păsările sunt şi ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturasul de stancă, lăstunul, corbul de munte, mierla de piatră, etc. Reptilele sunt şi ele prezente prin specii de serpi (vipera comuna, vipera cu corn). Datorită retelei hidrografice, fauna apei este şi ea reprezentată de pesti (păstrav de lac, păstrav curcubeu, lipanul).

Anul acesta Parcul Național Retezat găzduiește în perioada 01 – 03 august 2014 Festivalul Drumeții Montane care permite descoperirea sau redescoperirea patrimoniului natural excepțional. Orice persoană indiferent că dorește să participe în cadrul activităților sau pur și simplu să facă o plimbare de weekend este așteptată de către organizatorii festivalului. Activitățile din cadrul festivalului sunt gratuite și se vor oferi premii ce vă sunt asigurate de susținătorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, AuroMedia, Biroul de Avocatură Cuculis și Asociații, Mobilă Dalin, Touch Antibacterial, PitiClic, IBU Publishing, O & R Bacău, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, Elmo-Print, A-Z Cursuri, Hotel Peștera, MagazinulArtiștilor.ro, CEDES Cercetare Dezvoltare, Braduț Associated.

Multumim partenerilor: Uniunea Națională a Studenților din România,  Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Buții, Parcul Național Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Parcul Naţional Retezat constituie una dintre cele mai importante ecoregiuni carpatice din punct de vedere al biodiversităţii, reprezentând o prioritate în programele de protejare a naturii din Carpaţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News