Data publicării:
Dr. Octavian Jurma, analiză minuțioasă a VALULUI 3. Unde greșește România, ce ne așteaptă în această lună și de ce nu poate fi evitat valul 4
Epidemiologul Octavian Jurma a făcut o analiză minuțioasă a valului 3 al epidemiei, făcând o comparație cu situația din valul 2. Medicul susține că vaccinarea nu poate evita de una singură valul 4.
"Luna aceasta vom depăși (dacă nu am depășit deja) ultimele recorduri din valul 2 .Cel al internărilor în spitale a fost depășit chiar astăzi (4 aprilie 2021) cu 13.714 de internați față de vârful valului 2 din 13,529 (la 2 decembrie 2020). Vârful deceselor îl așteptăm spre mijlocul și finalul lunii pentru că acesta este ultimul subval din cele 3 care compun un val epidemic (infectări, internări, decese). De asemenea vom trece pragul de 1 milion de infectări confirmate până la finalul săptămânii și pe cel de 25.000 de decese până la finalul lunii.
Luna însă nu vine doar cu vești proaste. Tot în această luna vom ajunge la vârful valul 3 (pe care sperăm să îl vedem în jurul datei de 15 aprilie (+/- o săptămâna) și vom asista, sper, la intrarea pe o pantă descendența sau un platou al numărului de cazuri noi. Între factorii importanți care ne împiedică să avem o evoluție predictibilă sunt:
- impactul revoltei din stradă și al rezistenței al măsurile de protecție- presiunea populistă a politicienilor de rea credință- evoluția tulpinilor sud-africană și braziliană- apariția de noi tulpini rezistente la măsuri (inclusiv la vaccin)
- răspunsul întârziat, inadecvat sau absent al autorităților la provocările pandemiei. Cel mai important factor de instabilitate și ineficientă rămâne refuzul autorităților de a testa. Lipsa testelor face imposibilă urmărirea evoluției valului de infectări și întârzie enorm măsurile care pot limita numărul de infectați. Așa cum se vede din grafic, în România, curbă cazurilor confirmate (roșu) este aproape perfect aliniată la curbă apelurilor la 112.
Diferența față de valul 2 al epidemiei
Diferența față de valul 2 este izbitoare. În noiembrie numărul confirmărilor era dublu față de cel al apelurilor la 112, acum este aproape identic. Cu alte cuvinte în valul 3 am testat aproape exclusiv urgențele care necesitau internare. Testarea preventivă și anchetele epidemiologice au ajuns la zero. Faptul că azi am depășit vârful de internări din noiembrie sugerează fie că că numărul de cazuri este mai mare decât vârful de infectări din noiembrie și avem zilnic peste 10.000 de cazuri noi, fie că aceste cazuri sunt mult mai grave, fie ambele.
Estimarea numărului real de cazuri este de aproximativ 30.000 de cazuri pe zi. Un alt indicator important din grafic este curba internărilor (portocaliu). În absența testelor, acest indicator devine cel mai credibil indicator care urmărește valul epidemic chiar dacă este tardiv. Numărul de internări la ATI nu poate urmări valul epidemic pentru că se plafonează cel mai rapid și deficitul de internări la ATI se vede doar peste 2-3 săptămâni în excesul de decese. Până nu vom vedea și o plafonare a numărului de internări nu vom putea confirmă nici platoul de cazuri noi. Acum creșterea numărului de internări se află în continuare pe o curbă mai abruptă decât cea din valul 2 dar sunt semne de scădere a accelerației care ne dau speranța că și această curbă că intră în platou la mijlocul lunii.
"Cea mai mare problemă a României rămâne testarea"
Tot în grafic se vede cum numărul de teste RT-PCR (albastru închis) se află în continuare mult sub cel din noiembrie. Prin urmare cea mai mare problema a României în pandemie rămâne testarea. Refuzul ostentativ al autorităților centrale și locale de a testa se traduce prin supraaglomerare în spitale, pagube economice imense și frustrare în populația responsabilă pentru un beneficiu politic infim și efemer sau chiar iluzoriu. Cu atât mai revoltătoare în acest context sunt declarațiile privind acoperirea costurilor testelor necesare pentru a relua activitatea economică, culturală și socială în cele industriile care se află permanent în carantină: cultură (evenimente și spectacole), industria ospitalității, sport și turism.
Costurile testării trebuie asumate în integralitate de guvern. Punct. Este în interesul nostru comun, al populației, să testăm cât mai mulți oameni, indiferent de motivația lor. Este absolut irelevant din punct de vedere medical sau epidemiologic dacă un tânăr se testează că să meargă la job, la club sau în vacanță. Dacă acest tânăr se testează într-un cadru instituțional prin preluarea costului testării, atunci statul poate să îl monitorizeze, să îl ia în evidență rapid și să îl izoleze pentru 14 zile dacă testul e pozitiv. "Soluția" actuală este să îi lăsăm pe tineri să își infecteze prietenii și aceștia familia și așa mai departe până când infecțiile produc cazuri grave care necesită internare și abia atunci îi testăm pe cei care "merită" să fie testați.
"Vaccinarea nu poate evita de una singură valul 4"
Este incomparabil mai scump pentru stat să testăm doar cazurile simptomatice în stadii grave, cum facem acum și să lăsăm restul testelor pe seama populației (în continuare aproape jumătate din teste sunt plătite din buzunar de oameni). Ne zgârcim la teste că să economisim bani și să câștigăm imagine politică, dar pierdem de zeci de ori mai mulți bani din cauza exploziei de infectări pe care acum avem zero șanse să o controlăm. Se vede de altfel și din grafic că de un an de zile niciodată nu am ieșit într-un val la un nivel mai scăzut decât cel de la care am intrat în val.
Avem în realitate o creștere în trepte care în cele din urmă va rupe spinarea sistemului nostru medical tocmai pentru că vaccinarea nu poate evita de una singură un val 4 la ritmul actual de vaccinare. Singură noastră șansă este că statul să își schimbe atitudinea față de noi și să înceapă să ia în serios atât pandemia cât și pe cei care suportă asimetric povara pandemiei.", a scris medicul Octavian Jurma, pe pagina sa de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News