Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Oamenii moștenesc surprinzător de puțin din personalitatea părinților, relevă un studiu
Sursa Foto: FreePik
Suntem obișnuiți să credem că trăsăturile de personalitate sunt moștenite de la mama sau de la tatăl nostru, însă un nou studiu susține că acest lucru ar putea fi mai puțin adevărat.
Expresii precum "așchia nu sare departe trunchi" sugerează că nu doar aspectul se transmite din generație în generație.
De fapt, suntem obișnuiți să credem că trăsăturile de personalitate sunt moștenite de la mama sau de la tatăl nostru.
Însă un nou studiu susține că acest lucru ar putea fi puțin adevărat.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh spun că este puțin probabil să împărtășim trăsături de personalitate cu părinții noștri.
Ei raportează că este "imposibil să prezici cu exactitate trăsăturile de personalitate ale unui copil din cele ale mamei sau tatălui".
Coordonatorul principal al studiului, doctorul René Mottus de la Universitatea din Edinburgh, susține că în aproape toate limbile există o formă a proverbului "așchia nu sare departe trunchi".
"Mulți oameni cred acest lucru și, uneori, fac judecăți despre oameni pe baza părinților lor. Dar se pare că acest proverb nu este foarte precis atunci când vine vorba de trăsăturile de personalitate - tiparele noastre obișnuite de gândire, de sentimente și de comportament", spune doctorul René Mottus.
În colaborare cu experți de la Universitatea din Tartu, Estonia, Dr. Mottus și colegii săi au recrutat peste 1.000 de perechi de rude din Biobanca Estoniană, o mare colecție de informații despre sănătatea și geneticul voluntarilor din această țară.
Participanții și-au raportat propriile niveluri ale celor "cinci mari" trăsături - deschidere, conștiinciozitate, extraversie, agreabilitate și nevrotism, precum și satisfacția în viață.
Cele "cinci mari" trăsături de personalitate reprezintă modelul de personalitate cel mai bine acceptat și cel mai frecvent utilizat în lumea academică axată pe psihologie.
Rezultatele au plasat transmiterea ereditară a trăsăturilor de personalitate și a satisfacției în viață la aproximativ 40%
Fiecare persoană și-a evaluat propriile trăsături de personalitate, dar pentru a obține rezultate mai precise, cercetătorii au cerut o a doua opinie de la un "informator" - de obicei, partenerul.
"Autoevaluarea nu este foarte fiabilă, dar atunci când două persoane sunt de acord cu trăsăturile unei persoane, înseamnă că au dreptate", a declarat Dr. Mottus.
Rezultatele au plasat transmiterea ereditară a trăsăturilor de personalitate și a satisfacției în viață la aproximativ 40%.
Deși acest procent este în creștere față de procentele tipice în studiile de autoevaluare, nu este suficient de mare pentru a sugera că este mai probabil să împărtășim trăsături de personalitate cu părinții decât cu un străin la întâmplare.
Experții își explică în continuare concluziile cu un scenariu ipotetic.
Să presupunem că un grup de părinți și urmașii lor adulți au completat un test de personalitate și au fost plasați fie în treimea de jos, de mijloc sau de sus a populației în funcție de rezultatele lor.
În acest scenariu, doar 39% dintre urmași ar primi un feedback asemănător cu cel al părinților lor pentru orice trăsătură dată - față de 33% în cazul străinilor aleatori.
Cu alte cuvinte, mai mult de 60% dintre copii se află într-o grupă diferită de cea a părinților lor pentru orice trăsătură de personalitate dată. Și atunci, întrebarea urmată de această observație este: De unde preluăm cu adevărat personalitatea noastră?
Dr. Mottus subliniază că rezultatele "nu înseamnă că trăsăturile de personalitate nu sunt deloc ereditare" - dar că această ereditate nu este atât de semnificativă pe cât credem.
"Totodată, nu există dovezi clare care să confirme că un om adoptat într-o familie preia trăsăturile de personalitate similare cu cele ale părinților adoptivi sau cu cele ale celorlalți copii din familie", spune Dr. Mottus.
De unde provine exact personalitatea noastră a fost mult timp o sursă de fascinație pentru psihologi.
Teoria conform căreia acestea sunt transmise de părinții noștri - fie prin intermediul genelor, fie prin factori externi - este cunoscută oficial sub numele de "transmitere familială".
Orice asemănare între un părinte și un copil poate fi responsabilă pentru întărirea ideii că transmiterea familială există cu adevărat. Totuși, încă există o multitudine de factori independenți de familie care ne dezvoltă și formează personalitatea, astfel ipoteza "transmiterii familiale" poate fi de multe ori "invaldiă". Studiul încearcă se descopere în continuare cât mai mulți factori independenți, astfel încât să obțină un răspuns "mult mai clar".
Studiul a fost publicat ca pre-print pe serverul PsyArXiv, ceea ce înseamnă că nu a fost încă revizuit de către participanți, conform Daily Mail.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
