Mutațiile suferite de două gene ar putea să explice marea sociabilitate a câinilor și domesticirea lor mult mai bine decât o face teoria potrivit căreia caracterul sociabil al acestor patrupede a fost dobândit în urma contactului cu oamenii, potrivit cercetătorilor americani, informează AFP, potrivit Agerpres.

Cercetătorii de la universitățile Princeton și Oregon s-au concentrat pe studierea a 29 gene dintr-o regiune a unui cromozom cunoscut pentru faptul că joacă un rol în sociabilitatea canină.

Studiul lor a fost publicat miercuri în revista americană Science Advances.

Suprimarea a două dintre acele gene din aceeași regiune a ADN-ului uman este responsabilă cu apariția sindromului Williams-Beuren, o boală genetică rară, caracterizată în special prin comportamente hiper-sociabile și prin alte probleme de sănătate.

La câini, mutațiile acelorași gene (GTF2I și GTF2IRD1) par să se afle la originea hiper-sociabilității, un factor cheie al domesticirii lor, care îi diferențiază de lupii din care provin.

"Aceste rezultate ar putea oferi o explicație pentru comportamente diferite observate la lupi și câini, care facilitează la cei din urmă coexistența cu oamenii", a declarat Bridget vonHoldt, profesor de biologie la Universitatea Princeton, coautoare a studiului.

Câini și lupi

Pentru această cercetare, oamenii de știință americani au combinat studii genetice și comportamentele manifestate de 16 câini și 8 lupi domesticiți și crescuți în captivitate.

Cercetătorii au analizat ADN-ul și comportamentele acestor animale, dar și o serie de date provenind din studii realizate pe o varitate a raselor canine.

Autorii au evaluat comportamentele câinilor și lupilor obligând animalele să participe la diverse exerciții, pentru a le testa gradul de sociabilitate, dar și abilitățile lor de a deschide cutii pentru a avea acces la diverse alimente gustoase, singuri sau în prezența unui om pe care nu îl văzuseră niciodată până atunci.

Câinii au dovedit o atenție sporită față de stimulările sociale și au manifestat un interes vădit pentru oamenii străini, petrecând cea mai mare parte a timpului privind persoana care participa la test alături de ei, spre deosebire de lupi, care au ignorat acea persoană.

Cercetarea reprezintă o premieră în domeniul cercetărilor genetice care încearcă să găsească originea comportamentelor complexe, afirmă profesoara Bridget vonHoldt.

Biologul Adam Boyko, profesor la facultatea de medicină veterinară de la Universitatea Cornell, expert în genetica canină, a subliniat că noul studiu este o cercetare "cu adevărat interesantă și importantă".

Domesticiți în urmă cu 20.000 — 40.000 de ani

"Ar putea fi unul dintre primele studii care au identificat variațiile genetice specifice care au fost importante pentru transformarea lupilor în câini", a adăugat același om de știință, care nu a luat însă parte la realizarea cercetării.

Dar, afirmă el, studiul a fost făcut pe un număr mic de animale și ar trebui realizate cercetări pe un grup mai mare și mai divers de câini, pentru ca rezultatele să poată fi confirmate.

Potrivit unui studiu publicat marți în revista britanică Nature Communications, toți câinii ar descinde din aceeași populație de lupi care au fost domesticiți în urmă cu 20.000 — 40.000 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News