„Mult timp a circulat mitul conform căruia cafeina deshidratează, deci trebuie evitată când afară este cald. Apoi s-a demonstrat că apa cu care este preparată cafeaua compensează din plin creșterea diurezei provocată de respectiva cafea. Mai nou, au fost confirmate și alte efecte benefice ale cafelei:

face vasoconstricție la nivelul circulației cerebrale, se opune dilatării vaselor de sânge care generează migrene

are efect relaxant la nivelul musculaturii netede din pielea scalpului, înlătură tensiunea din ceafă

menține presiunea arterială și evită hipotensiunea din cauza caniculei și deshidratării”, a precizat, pe contul de Instagram, medicul nutriționist Mihaela Bilic. 

„Putem consuma liniștiți trei cești de cafea zilnic, mai ales că ajută digestia și previne constipația. Iar dacă beți cafeaua cu 30 minute înainte de mișcare, vezi fi bucuroși să aflați că intensifică arderea grăsimilor de rezervă și crește capacitatea de efort”, a mai precizat Mihaela Bilic. 

„Inutil să confirm ceea ce știați deja: cafeina este un puternic antioxidant, stimulează atenția și memoria, menține funcția cognitivă și previne degradarea sistemului nervos odată cu vârsta. Rece sau caldă, simplă sau cu lapte, după masă sau în loc de masă, în cafea aveți un prieten pentru orice situație. Și da, merge perfect cu o cupă de înghețată”, a conchis Mihaela Bilic. 

Când se mănâncă, de fapt, desertul. Greșeala majoră făcută de români

Care e cel mai bun moment pentru a mânca o prăjitură? Un răspuns vine de la medicul nutriționist Mihaela Bilic. 

„Desertul mâncat la sfârșitul mesei îngrașă mai puțin decât atunci când e mâncat pe burta goală”, precizează medicul nutriționist Mihaela Bilic, adăugând ulterior:

„Când e vorba de făinoase și dulciuri nu doar numărul de calorii contează, ci și viteza cu care glucoza/ carbohidrații trec în sânge. Este așa numitul indice glicemic, care măsoară creșterea glicemiei în sânge după o masă cu glucide. Și cu cât creșterea este mai mare și mai bruscă, cu atât produsul respectiv îngrașă mai tare.

Zahărul dintr-un desert, de exemplu, se absoarbe mai rapid și mai mult dacă stomacul este gol. Când prăjitura este mâncată la sfârșitul mesei, zahărul se amestecă cu restul alimentelor și viteza cu care trece în sânge este mai mică. Nu este recomandat să consumăm dulciuri în afara meselor, sub formă de gustare, tocmai pentru că produc o descărcare bruscă de insulină, hormonul care transformă rapid caloriile din zahăr în grăsime de rezervă.”

„Și mai e un aspect negativ de care trebuie să ținem cont: creșterea bruscă de glicemie este urmată de o scădere la fel de bruscă a nivelului glucozei în sânge (hipoglicemie), care este percepută ca senzație de foame. Nu-i așa că după un dulce aveți poftă de ceva sărat? Zahărul se joacă cu glicemia noastră sus-jos ca dinții unui fierăstrău și în loc să ne sature, mai degrabă ne deschide apetitul”, a mai precizat, pe contul de Instagram, Mihaela Bilic. 

„Zahărul cere alt zahăr și dulciurile mâncate pe burta goală chiar îngrașă mai tare!!”, a concluzionat medicul nutriționist. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News