Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Managerul Mahler se plânge că nu ajung banii de hrană. Vâlcu: Un prânz cu 3 feluri la restaurant costă 22 de lei. Pentru spitalele din București, vorbiți cu Vlad Voiculescu
Fotografie creată de Andrea Piacquadio, de la Pexels
Val Vâlcu a venit cu exemplul costului un prânz la un restaurant din Capitală, după ce managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, s-a plâns că norma de hrană zilnică pentru spitalele din România este mică, astfel că meniul este sărac.
"În spital din cei 11 lei normă de hrană pentru un pacient, regim comun, trebuiesc asigurate 3 mese/zi. Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul, adică pacientul să își aleagă meniul dintr-o varietate de preparate. În România, în spitalul public, pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu (11 lei /3 mese), repetitiv, sărac în vitamine, iar desertul este un răsfăț de care are parte uneori, foarte rar, pacientul cu tuberculoză. Mâncare din spital, rămâne un subiect veșnic de actualitate, pentru că fără o alimentație corespunzătoare pacientul nu se poate face bine.
Anul 2021 a adus o modificare a legislației, Hotărârea 470/21.04.2021 crește suma alocată pentru un bolnav, cu UN LEU, astfel regimul comun trece de la 10 LEI la 11 LEI. Acel ”PLUS 1 LEU” deși foarte puțin, însemna o schimbare, mai mult decât deloc. Poate unii dintre voi îmi veți spune că există soluția fondurilor proprii, dar un spital COVID, un spital care tratează pacientul cu tuberculoză, un spital public subfinanțat cronic, cum să realizeze venituri proprii? Așa că meniul zilnic se face din cei 11 lei alocați de stat fiecărui bolnav din spital pentru regim comun sau 17,5 lei pentru pacientul cu tuberculoză. E greu, nu mă plâng, dar nu pot să nu mă gândesc cu înfrigurare la GREUL care urmează…
Alimentele se scumpesc de la o săptămână la alta, de la pâine, la legume, la carne…cred că fiecare am constant că suma pe care o necesită achiziția de alimente în familie a crescut pentru aceeași cantitate.
În spital în scurt timp furnizorii care au acorduri cadru încheiate pentru alimente, vor renunța la acestea, pentru că prețurile din acord nu mai permit furnizarea alimentelor. Sigur, am mai trecut prin astfel de momente la începutul pandemiei când prețurile la materiale sanitate au crescut atât de mult încât furnizorii au refuzat livrarea…și este o reacție normală… dar mă întreb ce vom face în spitale atunci? Cum va arăta masa unui pacient, dacă azi când încă livrarea se face la prețurile vechi, calitatea și diversitatea alimentelor lasă mult de dorit?
Vă întreb pe voi, din 11 lei/zi puteți asigura acasă trei mese?", a scris dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, pe Facebook la finalul lunii martie.
La un restaurant din nordul Capitalei, 22 lei un meniu cu trei feluri
"Dacă e să ne comparăm cu Occidentul, haide să ne comparăm la zilele de spitalizare. O spitalizare medie în occident durează 3-5 zile. Nu aş face mare caz din această mâncare, pentru că în zilele alea de spitalizare, mulţi sunt pe perfuzii, nici nu au nevoie de mâncare dacă stăm să ne gândim.
Acum, azi (n.r. miercuri, 13 aprilie) o franciză din zona de nord a Capitalei oferea un prânz de 3 feluri la 22 de lei. Ăia au de plătit chirii uriaşe, au de făcut profit, etc. Dacă se pot oferi 3 feluri de mâncare în miezul Bucureştiului, ar putea să mai dea şi un mic dejun şi o cină în 22 lei.
La Moineşti, spre exemplu, au sponsori locali, firme care ajută spitalul municipal de acolo. Nu ştiu cum fac managerii respectivi. Spitalele din Bucureşti, nu ştiu dacă ştiţi, au căzut la USR la împărţeala USR-PNL", a punctat Val Vâlcu la B1 TV, la "Dosar de Politician" cu Silviu Mănăstire.
Mahler spune că românii stau mai mult în spital
"Eu pot să vorbesc din punctul de vedere al Institutului Marius Nasta. Noi avem bucătărie proprie şi asigurăm cantitate suficientă de mâncare. Am avut, pe perioada în care am renovat bucătăria institutului, externalizat. Am avut foarte multe reclamaţii legate de cantitatea de mâncare, nu neapărat de gust sau de diversitate. Sigur, dacă vorbim de media de 3-5 zile, putem să spunem că pacientul nu ajunge să mănânce de 2 ori acelaşi fel de mâncare. Dar media de spitalizare la un pacient cu boli pulmonare, o pneumonie severă ajunge să fie la 11 zile, iar dacă ne referim la pacientul cu tuberculoză, care nu au condiţii acasă să se trateze, lucrurile se complică", a replicat Beatrice Mahler.
"Pacienţii seropozitivi, cei cu HIV/SIDA, primeau şi o alocaţie de hrană. Bănuiesc că şi cei cu tuberculoză beneficiază de un astfel de ajutor, indiferent dacă sunt sau nu internaţi", a mai spus Vâlcu.
"Legea tuberculozei prevede anul acesta ca pacienţii cu TBC să primească alocaţie de hrană dacă nu sunt internaţi. Dacă este internat, se consideră că alocaţia de hrană este mâncarea pe care pacientul o primeşte în spital. Pentru tuberculoză, discutăm de o sumă mai mare, este adevărat, dar aceşti pacienţi au nevoie de un regim hipercaloric. Dacă la pacienţii pneumologici, care stau o săptămână sau două în spital, nu avem reclamaţii, este greu să alcătuieşti un meniu diversificat. Dacă prânzul şi cina sunt în parametri acceptabili, să spunem, micul dejun lasă de dorit", a concluzionat Beatrice Mahler.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
beatrice mahler
hrana
mancare
norma
pranz la restaurant
spitale
val valcu
