Comisia Europeană propune o extindere a regulilor privind piaţa internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi şi conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică şi pe care executivul comunitar îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina şi de a reduce dependenţa energetică a blocului comunitar faţă de Moscova.
"Aş vrea să vă îndemn să acţionaţi rapid în privinţa acestei propuneri", a spus Tusk într-o scrisoare, consultată de Reuters şi datată 10 noiembrie, către şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale blocului comunitar.
"Timpul este crucial dacă vrem să atingem obiectivele uniunii noastre energetice", a adăugat el.
Tusk împărtăşeşte poziţia unor ţări precum Polonia şi statele baltice care susţin că proiectul Nord Stream 2 ar creşte dependenţa UE de gigantul rus de export de gaze Gazprom, care deja asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.
Germania își urmărește interesul
Însă Berlinul, punctul final pentru planurile Rusiei de a-şi dubla cantitatea de gaz pe care o transportă pe sub Marea Baltică spre Germania, ocolind rutele tradiţionale prin Ucraina, consideră că Bruxellesul nu ar trebui să se implice.
Autorităţile de reglementare din UE vor ca regulile să fie introduse până la sfârşitul lui 2018, suficient de devreme pentru a fi aplicate şi conductei Nord Stream 2 care ar urma să fie terminată până la finalul lui 2019.
Chiar şi în cazul adoptării noilor reguli, autorităţile de reglementare din UE spun că ar putea fi nevoie de discuţii cu Rusia, deoarece nu pot impune legislaţia europeană porţiunii de conductă care nu este pe teritoriul blocului comunitar.
Comisia Europeană a cerut deja statelor membre un mandat pentru a negocia cu Rusia în legătură cu obiectivele conductei.
Cinci companii energetice europene finanţează 1.225 de km din conducta care ar urma să transporte 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an: companiile germane Uniper şi Wintershall, grupul anglo-olandez Shell, compania austriacă OMV şi compania franceză Engi, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Ploi abundente, grindină și vânt puternic în prima zi de Paști. Județele vizate de fenomenele meteo extreme
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol