Banca Naţională a României se aşteaptă la o inflaţie uşor mai mare spre finalul acestui an decât era anticipată, cu o proiecţie optimistă, însă, de scădere pentru anul viitor. Conform conducerii BNR, în acest moment avem creştere economică, însă este slăbită semnificativ pentru acest an, comparativ cu ce fusese estimat.

Datele indică o creştere a consumului generată de venituri, dar pe un curs de atenuare, în condiţiile în care depozitele la termen ale populaţiei au crescut semnificativ, concluzia Băncii Naţionale fiind consumul mai mic înseamnă economii mai mari. Cum traversăm însă această perioadă şi, mai ales, ce urmează, am aflat de la invitatul "Apelului matinal", Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, care i-a acordat un interviu lui Cătălin Cîrnu.

Cum stă România deocamdată din punct de vedere economic?

„Cumva sunt semnale mixte, pentru că, aţi citat şi dumneavoastră din comunicatul Băncii Centrale, avem încă creştere economică, avem încă date care arată că economia funcţionează pe plus, dar ele sunt mult mai scăzute decât am anticipat iniţial şi mai ales decât au fost anul trecut. Din punctul acesta de vedere, ritmul de creştere, de ritm vorbesc, ritmul de creştere s-a diminuat semnificativ. Era, cum spuneam, de aşteptat. Amploarea este oarecum diminuată, dar ea poate fi revigorată, dacă mecanismul de absorbţie a fondurilor europene se aşează mai bine pe picioare, funcţionează mai bine, pentru că la nivelul consumului, cel puţin până acum, un alt motor de creştere economică, lucrurile au stat relativ bine. Oamenii au continuat să achiziţioneze bunuri de toate felurile, evident, care au menţinut economia pe plus.

Consumul reprezintă un motor important de creştere economică şi chiar dacă am avut, cum aţi citat şi dumneavoastră, o creştere a depozitelor, adică o uşoară reducere a consumului comparativ cu anul trecut, el tot pe plus a fost”, a zis Dan Suciu.

În mod normal, dacă s-ar mări taxele, dacă ar fi şi alte măsuri fiscale, ne aşteptăm să scadă inflaţia sau nu?

„Depinde ce măsuri fiscale vor fi luate şi care e ponderea lor în pachetul acesta de ajustare bugetară, pentru că vorbim de un pachet care presupune reduceri de cheltuieli, transferuri de cheltuieli, creşteri eventuale de taxe, eliminarea de facilităţi. Sunt multe tipuri de măsuri fiscale luate în calcul. Încă nu ştim cum vor arăta, dar e clar că vor fi măsuri din mai multe domenii de acest gen şi atunci depinde de tipul de decizie. Unele măsuri fiscale pot să ducă la reducerea inflaţiei, altele, cum ar fi o majorare generală de TVA, de exemplu, sigur că ar duce la o creştere de inflaţie. Deci, de aceea mi-e greu să comentez deocamdată. Nu avem măsuri bine conturate...”, a mai zis Dan Suciu.

„Suntem într-un proces de consultare permanentă cu Ministerul de Finanţe şi cu Guvernul, dar politica fiscală este un atribut al Guvernului, este o decizie pe care trebuie să o ia, să şi-o asume Guvernul, aşa cum politica monetară, adică decizia de majorare sau micşorare sau menţinere a dobânzii de politică monetară este o decizie a Băncii Centrale pe care nu trebuie să o împărtăşească cu cineva înainte. Dimpotrivă. Aceste politici trebuie să funcţioneze pe baza unei relaţii cumva simbiotice, dar prin decizii autonome şi de aceea putem spune că suntem informaţi şi putem spune că suntem consultaţi, ni se cere sfatul legat de impactul unei decizii sau alta, de multe ori, dar decizia legată de o măsură sau alta este strict o decizie a Guvernului şi putem înţelege negocierile acum care au loc, ele sunt extrem de dificile şi pentru că presupun, evident, decizii cu impact asupra unei categorii de public şi sunt decizii politice, dar după aceea nu cred că ar trebui să intervină şi nici nu intervine altă autoritate sau o altă instituţie, decât la nivel consultativ dacă i se cere un studiu de impact sau o analiză de impact”, a mai zis purtătorul de cuvânt al BNR.

„Din perspectiva Băncii Centrale, pentru că n-aş vrea să discut măsurile fiscale devreme ce încă nu avem pachetul bine consolidat, din perspectiva Băncii Centrale, ne aşteptăm la o reducere în continuare a inflaţiei - vom vedea în ce ritm. Sperăm că prognoza noastră este cea corectă, asta înseamnă un pachet echilibrat de măsuri fiscale cu impact asupra inflaţiei, asta înseamnă o decizie la nivelul Guvernului care să ducă la o reducere a deficitului bugetar, care, e clar, că nu mai este la nivelul prognozat şi, din păcate, acest lucru are un impact negativ atât asupra inflaţiei, dar mai ales dacă nu se iau deciziile la timp şi dacă nu se ia decizia de reducere a deficitului bugetar riscăm o tensiune pe pieţele financiare care se va manifesta printr-o posibilă creştere a dobânzilor în piaţă şi printr-o tensiune pe curs. Noi sperăm să nu ajungem la acest scenariu. Şi acest scenariu poate fi evitat printr-o decizie care să calmeze pieţele, să asigure investitorii că deficitul bugetar este sub control, s-au luat măsuri care să reducă acest deficit bugetar şi că costurile de finanţare pe care le are România cu datoria nu vor creşte exagerat şi pot fi menţinute sub control.

Deci, de aceea suntem într-un moment extrem de important. Eu şi, de altfel, Banca Naţională înţelegem că aceste negocieri politice legate de pachetul fiscal şi de ajustare bugetară tocmai asta subliniază - că politicienii şi decidenţii noştri au înţeles importanţa momentului, altfel nu văd de ce ar avea negocierile acestea extrem de dificile. Au înţeles importanţa momentului, trebuie luate deciziile corecte pentru a avea o altă pondere a deficitului bugetar, mult mai redusă. Riscul de a nu închide nişte negocieri de genul acesta este semnificativ, prin impactul pe care l-ar avea asupra pieţei, dar nici nu vreau să mă gândesc că nu vom ajunge la un consens la un moment dat, indiferent cât de dificile vor fi aceste negocieri”, a mai zis Dan Suciu, conform Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News