Tabletă
Desktop
Data publicării:
Nivelul de cofeină din sânge are impact asupra grăsimii corporale, factor de risc pentru diabet și boli cardiovasculare
nivelul de cofeina. FOTO:Freepik @valeria_aksakova
Cofeina din sânge ar putea afecta cantitatea de grăsimea corporală, factor de risc pentru boli cronice, precum diabetul de tip 2 și boli cardiovasculare.
Cafeaua și ceaiurile negru, verde sau alb sunt printre cele mai populare băuturi la nivel mondial și care au o multitudine de beneficii pentru sănătate. Mai mult decțt atât, nivelurile de cofeină din sânge ar putea afecta cantitatea de grăsime corporală pe care o aveți, un factor care, la rândul său, ar putea determina riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare.
Acestea sunt concluziile unui studiu recent care a folosit markeri genetici pentru a stabili o legătură mai definitivă între nivelurile de cofeină, Indicele de Masă Corporală (IMC) și riscul de diabet de tip 2.
Echipa de cercetători, de la Institutul Karolinska din Suedia, de la Universitatea Bristol din Marea Britanie și de la Imperial College London din Marea Britanie, a declarat că băuturile cu cafeină fără calorii ar putea fi explorate ca un potențial mijloc de a ajuta la reducerea nivelului de grăsime corporală.
"Concentrațiile plasmatice mai mari de cofeină, prezise genetic, au fost asociate cu un IMC mai mic și cu masa totală de grăsime corporală.
În plus, concentrațiile plasmatice mai mari de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2.
Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra răspunderii pentru diabetul de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea Indicelui de Masă Corporală”, au scris cercetătorii în lucrarea lor, publicată în martie.
Ce spune studiul
În acest studiu au fost implicate date de la cel puțin 10.000 de persoane, date colectate din bazele de date genetice existente, concentrându-se pe variațiile din gene specifice sau din apropierea acestora, cunoscute ca fiind asociate cu viteza cu care cofeina este descompusă.
Potrivit studiului, în general, cei cu variații care afectează genele - și anume CYP1A2 și o genă care o reglează, numită AHR - tind să descompună cafeina mai lent, permițându-i acesteia să rămână mai mult timp în sânge.
Cu toate acestea, aceștia tind, de asemenea, să consume mai puțină cofeină în general.
O abordare aleatorie, randomizare mendeliană, a fost folosită pentru a determina relațiile cauzale probabile între prezența variațiilor, boli precum diabetul, masa corporală și factorii legați de stilul de viață.
Astfel, deși a existat o legătură semnificativă între nivelul de cofeină, IMC și riscul de diabet zaharat de tip 2, nu a apărut nicio relație între cantitatea de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.
Studiile anterioare au legat o creștere moderată și relativă a consumului de cofeină de o mai bună sănătate a inimii și de un IMC mai mic, iar noua cercetare adaugă mai multe detalii la ceea ce știm deja despre efectele pe care le are cafeaua asupra organismului.
Este important de reținut că efectele cofeinei asupra organismului nu sunt toate pozitive, ceea ce înseamnă că trebuie avut grijă atunci când se cântăresc beneficiile consumului de cofeină - dar acest ultim studiu reprezintă un pas important în evaluarea cantității ideale de cofeină.
”Studiile mici, pe termen scurt, au arătat că aportul de cofeină are ca rezultat reducerea greutății și a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale consumului de cofeină sunt necunoscute.
Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar și micile sale efecte metabolice ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au explicat cercetătorii, potrivit Science Alert.
Citește și: Postul intermitent și greșeala pe care o fac mulți. Nutriționistul Wasim Nazer: Este nul! Nu ai făcut nimic!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
