România este ţara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de numai 39%, iar introducerea unui salariu minim la nivel european poate însemna un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte atât liniare cât şi conjugate greu de anticipat, susţine Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). 

'Primele reacţii ale ţărilor Uniunii Europene referitoare la introducerea unui salariu minim la nivel european, respectiv 60% din salariul mediu, au fost ambivalente, şi pozitive şi negative, dar foarte multe ţări au susţinut că vor exista multe efecte negative. Printre acestea menţionam: închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială, migrarea companiilor multinaţionale din statele unde va creşte prea mult în alte zone, inclusiv în afara UE, şi creşterea inflaţiei', a declarat, luni, Ovidiu Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, conform datelor statistice, Franţa s-ar găsi 'în cea mai bună situaţie' în cazul în care s-ar lua această decizie la nivel european, pentru că salariul minim net este deja peste procentul de 60%. 'Franţa are un salariu mediu net foarte mare, de 2.225 de euro în 2019, al doilea după Germania, şi pentru că salariul minim net reprezintă 62,29% este deja peste procentul acesta. Dacă se aplică această măsură, Franţa nu are probleme de consecinţe negative, ci numai pozitive. Dacă ne uităm la Germania, salariul mediu net este puţin mai mare, de 2.439 euro, dar salariul minim este de 47%, deci ar urma o creştere de aproape 13 procente. Germania se va confrunta astfel cu nişte situaţii deosebite.'

'Dacă ne uităm şi la România, ea este ţara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de 39,58%, mai mică decât în Bulgaria (47,63%) şi Ungaria (44,58%). Cu cât diferenţa este mai mare cu atât vor fi probleme mai mari. Având 39% trebuie să ajungem la 60% vă daţi seama că o creştere cu peste 20 de procente înseamnă un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte atât liniare, cât şi conjugate greu de anticipat', a adăugat Nicolescu.

În opinia sa, din punct de vedere economic, România va fi afectată prin scăderea numărului microîntreprinderilor şi aşa redus faţă de media UE, dar şi prin diminuarea posibilităţii de a înfiinţa o firmă.

'Va scădea numărul şi proporţia microîntreprinderilor şi va reamintesc că România este la 40% microîntreprinderi şi IMM-uri din media UE. Va scădea motivaţia şi posibilitatea să îţi înfiinţezi firme, pentru că firmele care se înfiinţează, o parte au la început salariul minim şi deodată un salariu mărit cu 30% înseamnă cheltuieli mult mai mari. De asemenea, pentru foarte multe IMM-uri va fi dificil să funcţioneze, în special pentru microîntreprinderi', a adăugat preşedintele de onoare al CNIPMMR.

El susţine că vor fi şi probleme la nivel macroeconomic, pentru că la o astfel de mărire a salariului minim economia naţională nu va avea capacitatea să producă suficiente produse şi servicii. 'Se va repeta fenomenul din ultimii ani. Vor creşte masiv importurile şi vom avea un deficit mai mare la balanţa de plăţi. Cu alte cuvinte vom finanţa în mod indirect economiile ţărilor din care importăm produsele respective. Din punct de vedere social, la prima vedere, este un lucru pozitiv, pentru că va creşte standardul de viaţă la cei care îşi vor menţine joburile, la cei care nu vor fi daţi afară şi se diminuează inegalităţile sociale, ceea ce este un lucru bun pentru că întotdeauna inegalităţile provoacă contradicţii, provoacă convulsii. (...)

'Documentul este în faza de dezbatere, nu s-a luat încă o decizie, dar dacă se va adopta la nivelul UE, impactul va fi foarte mare, ţinând cont de situaţia actuală în care, cu excepţia Franţei, în toate celelalte ţări vor trebui făcute nişte majorări imense pentru care economia nu este pregătită', a explicat reprezentantul Consiliului pentru IMM-uri. Potrivit sursei citate, sondajele realizate în ultimii ani, mai ales în contextul Brexit-ului, au arătat că o proporţie foarte mare din populaţia tuturor ţărilor din UE e nemulţumită de inegalităţile existente, iar din această cauză se caută măsuri prin care să se accelereze această convergenţă dintre regiunile UE. 'De exemplu, toată lumea a fost uimită de Brexit, dar foarte puţină lume ştie că Marea Britanie avea trei cele mai dezvoltate regiuni din UE. UE, după cum ştiţi este împărţită pe regiuni, iar România are 8 regiuni. Există un clasament european cu peste 150 de regiuni, iar primele trei clasate aparţineau Marii Britanii, iar ultima era a noastră, zona în care există judeţul Vaslui', a precizat Ovidiu Nicolescu.

În acest context, pentru a analiza impactul pe care proiectul de introducere a unui salariu minim la nivel european l-ar putea avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din România, CNIPMMR realizează în prezent un Test IMM sub forma unui chestionar transmis membrilor CNIPMMR şi publicat pe paginile de socializare ale organizaţiei. Propunerea de introducere a unui salariu minim la nivel european aparţine socialiştilor europeni. Prin introducerea salariului minim european se urmăreşte: stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.

Potrivit CNIPMMR, sunt ţări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea, deşi la prima vedere această iniţiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru ţările mai slab dezvoltate din UE şi pentru cetăţenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanţii că, la stabilirea salariului minim se vor lua în calcul condiţiile economice şi sociale din fiecare stat membru, precum şi legislaţia internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News