Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, a organizat în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, mai multe întâlniri ale scriitorilor și criticilor literari cu elevii colegilor bucureștene. O întâlnire inedită a fost cea de la Colegiul Național „Grigore Moisil", condus de profesor Dana Bobocea, acolo unde criticul literar și președintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, a avut-o cu elevii și profesorii de limba română, marți 18 septembrie (a.c.).

Sub stindardul „O sută de ani de literatură română" criticul literar a îndemnat elevii să citească mult înainte de a se orienta spre o specializare sau și să continue să o facă și după ce și-au ales specializarea, considerând cititul ca fiind una dintre cele mai complexe activități umane.

În prelegerea sa, Nicolae Manolescu s-a referit la tentativele nereușite de reformare a învățământului românesc, explicându-le elevilor diferențele de nuanțe între conceptul de învățământ și cel de educație. Profesorul a reclamat includerea literaturi între științele comunicării și a sancționat îndepărtarea de gramatică în clasele de liceu. „Atunci de ce ne mai mirăm că se vorbește prost?" s-a întrebat retoric președintele Uniunii Scriitorilor. De asemenea, Nicolae Manolescu le-a vorbit tinerilor despre talentul poetic, susținând că într-un fel toată lumea îl are în egală măsură până la 18 ani, dar pentru a putea crea literatură trebuie să te cultivi.

Din experiența sa de 57 de ani de învățământ, Nicolae Manolescu le-a spus elevilor din CN Grigore Moisil că „cel mai important lucru în viața asta este să faci ce-ți place, ce crezi că îți place și atunci șansele de a face bine ceea ce faci cresc".

Referindu-se la o discuție pe care a avut-o cu nepotul său, Nicolae Manolescu s-a confesat elevilor cum l-a determinat pe acesta să înțeleagă poezia lui Ion Barbu – Timbru, descriind versurile artei poetice: „Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum? /Durerea divizata o suna-ncet, mai tare.../Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare? Și unda logodita sub cer, vor spune - cum?" știind că acesta avea de gând să urmeze Conservatorul, Nicolae Manolescu i-a explicat de ce profesoara de limba și literatura română insistă cu poeziile lui Barbu.

„Ca profesor, cel mai greu lucru este să-i faci pe elevi să înțeleagă ceva ce nici tu nu ai înțeles", a spus Manolescu – „Pentru a-l înțelege pe Barbu trebuie să știi și niște matematică – „durerea divizată, iată, ce termen!", a exclamat profesorul.

Amintindu-și de o întâmplare din vremea în care era parlamentar, Manolescu a spus că multe legi sunt greșite din start, pentru că se discuta mult despre valori dar nu se spuneau care sunt acelea și s-a întrebat – „cum săi- facem pe copii să respecte valorile dacă ei nu le cunosc?".

Nicolae Manolescu le-a mai mărturisit elevilor că studiind astronomie în liceu și citind o carte de Camille Flammarion, a înțeles că problemele sale personale (fiind crescut de niște bunici bătrâni, neputincioși și fără bani și având părinții în închisoare din motive politice, că nu a putut intra la liceu deoarece nu era membru UTM) l-au făcut să le privească pentru un moment ca fiind derizorii – și „m-au făcut să mă simt pentru câteva clipe bine, dându-mi seama că sunt lucruri mult mai importante decât prăpăditele mele de suferințe (...) Cititul lucrează continuu asupra noastră!" a conchis Nicolae Manolescu, aflat în pragul vârstei de 79 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News