Potrivit motivării Curții Constituţionale a României (CCR) privind conflictul reclamat de Traian Băsescu, publicat, miercuri, pe site-ul instituției, doar Parlamentul poate hotărî suspendarea preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a preşedintelui, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită, scrie Agerpres.

CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei din 9 iulie prin care a respins ca inadmisibilă cererea lui Traian Băsescu de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre el şi Parlament ca urmare a suspendării sale din funcţie.

"Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art.142 alin.(1), poate califica faptele imputate preşedintelui ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe preşedinte, indiferent de avizul pozitiv sau negativ al Curţii, aviz care are un caracter strict consultativ. În cadrul procedurii de suspendare a preşedintelui reglementată de art. 95 din Constituţie, rolul Curţii Constituţionale încetează odată cu emiterea avizului consultativ. Efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidenţial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituţională", susţin judecătorii constituţionali.

Curtea arată că, în jurisprudenţa sa, concretizată prin decizia din 28 ianuarie 2005, a statuat că un conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice presupune "acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor".

Astfel, Curtea reţine că autorul sesizării susţine, în principal, că în data de 6 iulie, Parlamentul a dispus suspendarea din funcţie a preşedintelui, ignorând cu bună ştiinţă una din condiţiile esenţiale prevăzute de art. 95 alin.(1), respectiv săvârşirea unor fapte grave prin care preşedintele României să încalce prevederile Constituţiei.

"Aceste prevederi constituţionale sunt de natură a releva responsabilităţile preşedintelui în respectarea Constituţiei, reglementând, totodată, o procedură care scoate în evidenţă o modalitate directă de control a Parlamentului asupra sa. Astfel, textul constituţional sus citat stabilind că, pentru a putea fi suspendat, preşedintele trebuie să săvârşească fapte grave de încălcare a Constituţiei, lasă la latitudinea Parlamentului suspendarea sau nu a acestuia, chiar şi în situaţia în care a săvârşit astfel de fapte. (...) Este adevărat, însă, că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de fapte grave", se mai spune în motivare.

Judecătorii arată că, de aceea, cu ocazia avizului consultativ din 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui, Curtea a statuat că pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care preşedintele ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare.

Curtea Constituțională constata în data de 9 iulie că procedura de suspendare a Președintelui României a fost respectată, respingând, de asemenea, cererea de constatare a unui conflict între Parlament și Președinte, formulată de Traian Băsescu.

”În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, formulată de Preşedintele României, este inadmisibilă”, preciza comunicatul Curții, de luni seară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News