Românii stabiliți în străinătate au trăit, de-a lungul anilor, provocări nu doar economice, dar și legate de percepțiile publice din țările în care au ales să-și facă un viitor mai bun.

O astfel de comunitate s-a dezvoltat și în Franța, unde, deși inițial dispersată și aproape invizibilă, a reușit să își creeze o identitate puternică și respectată. 

Invitată în emisiunea "România are nevoie de tine, implică-te!", Andreea Ember, membru fondator al Asociației Ro-Solidaritate, a vorbit deschis despre această evoluție, amintind un moment-cheie care a adus românii mai aproape unii de ceilalți și i-a determinat să își facă vocea auzită.

Bogdan Bolojan: "Spuneați că ați venit în Franța în urmă cu 16 ani. Aș vrea să vă întreb cum ați găsit comunitatea românească atunci în Franța și cum ați văzut-o evoluând? Bănuiesc că există o evoluție, sunt acum și alte mijloace de comunicare. În urmă cu aproape 20 de ani, nu știu unde se întâlneau românii, poate la biserică. Acum bănuiesc că reușesc să stabilească legături ceva mai ușor.”

„La început, n-aș putea să spun exact cum era comunitatea românească, pentru că a fost destul de greu să o găsesc sau să mă găsească ea pe mine. Comunitatea mea, sau cea pe care o știam eu chiar la început, a fost o altă studentă care era în aceeași universitate unde venisem și eu la studii, și cam atât. Nu prea cunoșteam multă lume și a durat câțiva ani de zile, adică eram într-un grup destul de restrâns. Și s-a întâmplat că, la un moment dat, a apărut o știre la televizor despre românii care au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva unor zvonuri care circulau atunci în mass-media din Franța, cum că românii ar fi cei care cerșesc și care comit infracțiuni.

A fost un scandal destul de mare, pentru că această manifestație a fost una pașnică, iar printre participanți erau oameni din diferite domenii de activitate – arhitecți, profesori, persoane care lucrau în învățământ sau în domeniul medical. După cum știm astăzi, există chiar comunități de medici români, de exemplu, în zona Tours sunt 4-5.000 de medici români. Practic, acești oameni au ieșit să spună că românii nu sunt aici să facă aceste lucruri. A fost însă o perioadă mai dificilă atunci, în timpul lui Sarkozy. Românii fac treabă, sunt adevărați profesioniști, iar acest lucru a schimbat percepția despre noi. Mulți români rămâneau oarecum ascunși din cauza acestor zvonuri, dar acea acțiune ne-a dat curaj să ieșim în față și să spunem: ‘Eu sunt român și am un job normal, ca toți ceilalți' ", spune Andreea Ember.

Românii din Franța sunt mai vizibili și mai uniți
 

Românca stabilită de peste 16 ani Franța spune că românii din diaspora au învățat să se respecte și să-și afirme cu mândrie identitatea. Astăzi, românii din Franța nu doar că sunt mai vizibili și mai uniți, dar sunt și implicați activ în viața publică, cu asociații culturale și inițiative menite să promoveze valorile și identitatea românească. 

"Cred că am învățat nu doar să ne respectăm pe noi înșine, ci și să ne depășim frica de a ieși în comunitate și de a ne afirma identitatea. În acel moment, a avut loc un declic pentru români, care au început să se adune și să creeze conexiuni între ei. Unii au fondat asociații culturale pentru a promova cultura românească în Franța și nu numai. Au apărut și școli de limba română. Așadar, acel moment a fost un punct de cotitură pentru mulți dintre noi, care nu ne cunoșteam. Acest lucru ne-a făcut să ne implicăm și să sensibilizăm societatea franceză cu privire la ceea ce reprezintă, de fapt, românii. Nu exista această sensibilitate până atunci.

Acum nu doar că suntem curajoși, dar suntem și mândri de ceea ce am realizat și de ceea ce promovăm din cultura noastră. Mai mult decât ne-am fi imaginat, acel stereotip negativ promovat adesea în media franceză – că românii cerșesc și fură – ne-a afectat. Îmi amintesc cum, la un moment dat, s-au oferit sume de bani unei anumite comunități pentru a se întoarce în România, iar presa din România îi aștepta și îi filma, foarte mândri că au luat bani. Românii anunțau că se vor întoarce. Mi se pare interesant că, în România, aceste episoade treceau repede. Se făcea un pic de scandal, apoi lucrurile se calmau. Trecem peste, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Însă, pentru românii din Franța, aceste zvonuri aveau un impact mai profund, poate chiar îi făceau să le fie rușine să spună că sunt români", mai spune Andreea Ember, membru fondator al Asociației Ro-Solidaritate.

Urmărește emisiunea integrală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News