Misiune istorică: China trimite un robot pe faţa nevăzută a Lunii
Data publicării:
Autor: Sebastian Florea
WhatsApp
Misiune istorică: China trimite un robot pe faţa nevăzută a Lunii
Misiune istorică: China trimite un robot pe faţa nevăzută a Lunii
China pregăteşte lansarea unei misiuni istorice spre faţa nevăzută a Lunii.

Agenţia spaţială chineză a intrat pe ultima sută de metri înainte de lansarea, prevăzută vineri, 7 decembrie, a misiunii robotice Chang'e 4 de aselenizare pe faţa nevăzută a Lunii. Este prima misiune de aselenizare în emisfera selenară pe care nu o putem vedea niciodată de pe Pământ, conform unui material publicat joi de space.com. Misiunea Chang'e 4 va fi lansată cu ajutorul unei rachete portante Long March 3B, vineri, la ora 18:30 GMT (sâmbătă, 8 decembrie, 2:30 A.M., ora Chinei).

Dacă totul va merge conform planului, modulul de aselenizare şi roverul autonom Chang'e 4 vor aseleniza în craterul Von Karman din bazinul selenar South Pole-Aitken (SPA) la capătul unui zbor spaţial de 27 de zile. Chang'e 4 continuă misiunea de succes Chang'e 3 care a trimis pe Lună un modul de aselenizare şi un rover autonom denumit Yutu (iepurele de jad) în decembrie 2013.

Pentru a asigura succesul misiunii Chang'e 4, China a lansat satelitul de telecomunicaţii Queqiao în cursul lunii mai. Satelitul Queqiao se află poziţionat în punctul Lagrange (L2) dintre Pământ şi Lună - punctul dintre Pământ şi Lună în care atracţiile gravitaţionale ale celor două obiecte cosmice, combinate cu forţa centrifugă, sunt în echilibru. Astfel satelitul rămâne staţionar şi va asigura comunicaţiile dintre echipa de control a misiunii Chang'e 4 şi roverul de la suprafaţa Lunii.

Nimeni nu a mai ajuns pe partea cealaltă a Lunii

De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul. Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată şi cartografiată decât cu ajutorul sondelor spaţiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauţii din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.

Nimeni nu a asolizat pe faţa nevăzută a Lunii din cauza problemei comunicaţiilor. Miza ştiinţifică a unei astfel de misiuni este însă considerabilă. Prezenţa pe faţa nevăzută a Lunii blochează complet comunicaţiile radio de pe Pământ, şi deschide o perspectivă fără precedent asupra semnalelor radio din Univers.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel