Data actualizării: 13.05.2021 22:31
Data publicării: 13.05.2021 22:30

Minuta CSM: Independenţa justiţiei, afectată de declaraţiile lui Vlad Voiculescu, Stelian Ion, Cioloş, Rareş Bogdan, Barna și Cîțu despre dosarul '10 august'

Autor: Andrei Itu | Categorie: Stiri

Minuta CSM arată că independenţa justiţiei a fost afectată de declaraţiile lui Vlad Voiculescu, Stelian Ion, Cioloş, Rareş Bogdan, Barna și Cîțu despre dosarul '10 august'

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat joi că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti prin declaraţiile premierului Florin Cîţu, ale ministrului Justiţiei, Stelian Ion, ale vicepremierului Dan Barna, dar şi ale unor europarlamentari cu privire la instrumentarea dosarului '10 august'.

'Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic '10 august' (majoritate: 12 voturi pentru 'constată că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti', 4 voturi pentru 'constată că nu este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti', se arată în minuta deciziei.

Inspecţia Judiciară a efectuat verificări în acest caz, după ce preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, i-a înaintat o cerere formulată de judecătorul Andrea-Annamaria Chiş, membru al CSM, privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului '10 august'.

Ulterior soluţionării definitive a dosarului nr. 26704/3/2020, dar anterior motivării hotărârii judecătoreşti, mai multe personalităţi politice, reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative - prim-ministrul, ministrul Justiţiei, europarlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice aflate în prezent la guvernare - au făcut o serie de afirmaţii referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse, funcţionarea sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară.

Aceştia au solicitat, totodată, ca, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, să se identifice alte căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, se menţionează în raportul Inspecţiei Judiciare.

'Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, iar soluţia pronunţată ar fi una care nu are la bază o analiză a realităţii faptice în raport cu dispoziţiile legale incidente', se explică în document.

Conform acestuia, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţie, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un 'adevărat' control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.

Inspectorii judiciari susţin că se situează 'în afara' limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, 'reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză', de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca 'remediu' al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.

'Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual', indică raportul.

Prin urmare, Inspecţia Judiciară consideră că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare. 'În concluzie, prin declaraţiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său', transmit inspectorii judiciari, conform Agerpres.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News