Ministrul Justiției anunță un nou proiect de lege ce vizează persoanele condamnate la închisoare. Care sunt prevederile
În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la sediul Partidului Național Liberal din Călărași, Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a transmis că a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii un proiect de lege menit să „descurajeze sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate”.
Potrivit ministrului Justiției, proiectul își propune să descurajeze sustragerea de la executarea unei pedepse. Proiectul prevede că o persoană care a fost condamnată la închisoare care nu se prezintă pentru executarea pedepsei în termen de 7 zile, va mai primi încă o pedeapsă pentru evadare.
„Statul român nu a fost niciodată pasiv legat de acest subiect al extrădării fugarilor şi nu doar că nu a fost pasiv, ne-am preocupat permanent de soluţiile legislative. Acum de exemplu, am înaintat CSM din nou un proiect şi sper să obţinem un aviz favorabil pe această iniţiativă. Este vorba despre un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. În limba română ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru îşi executa pedeapsa, se adaugă la pedeapsa pe care o are şi pedeapsa pentru evadare”, a anunțat Alina Gorghiu.
Ministrul Justiției susține că mai sunt și alte state în UE care se află într-o situație similară.
„Condiţiile de detenţie din România au fost argumentul principal până acum folosit de aceşti fugari pentru a executa pedeapsa în alt stat. Nu suntem singurul stat în această situaţie. Mai sunt şi alte state din Uniunea Europeană cu situaţii similare. De aceea vă rog să îmi permiteţi să vă dau câteva detalii despre maniera în care încercăm să consolidăm cooperarea judiciară cu aceste state. În primul rând, trebuie să ştim cu toţii că atribuţiile privind emiterea şi executarea mandatului european de arestare aparţine exclusiv instanţelor de judecată. Ministerul Justiţiei şi rolul lui este limitat doar la facilitarea comunicării, asistării şi sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine la emiterea acestui mandat european de arestare”, a adăugat aceasta.
Pentru a înțelege mai bine situația, ministrul a oferit câteva date statistice.
„În acest moment în care eu ţin conferinţa de presă la Călăraşi, România nu mai înregistrează niciun refuz cu privire la extrădarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Toate cele pe care le-am menţionat, cu care anterior au fost anumite probleme, ne asigură extrădarea cetăţenilor de pe teritoriul lor. Cu privire la fugarii din Italia, despre care s-a făcut destul de mult vorbire în spaţiul public, pot să vă spun că România şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din relaţia bilaterală de cooperare judiciară şi a respectat principiul reciprocităţii şi vreau să vă dau câteva cifre şi aici, ca să cunoaşteţi îndeaproape situaţia. Un număr de 72 de persoane au fost predate în 2020, 80 de persoane predate în 2021, 86 de persoane predate în 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 de zile”, a transmis ministrul.
Ministrul a transmis că în data de 11 iulie a trimis o solicitare ministrului Justiției din Italia propunându-i să aibă un dialog tehnic şi politic privind extrădarea fugarilor.
„În contextul acestor demersuri diplomatice pe care le-am făcut privind extrădarea fugarilor, la mai puţin de o lună de când am preluat mandatul de ministru al Justiţiei, mai exact în data de 11 iulie, am transmis o solicitare omologului italian, ministrul de Justiţie din Italia, o scrisoare în care i-am propus să avem un dialog tehnic şi politic pe această temă, astfel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul la care ne dorim să fie. De altfel, la ultimul Consiliu JAI informal, domnul secretar de stat a discutat cu partea italiană despre acest lucru şi am primit asigurări că dialogul va avea loc curând şi în parametrii pe care ni-i dorim. În scrisoare am propus crearea unui grup de lucru bilateral care să fie dedicat dezvoltării şi îmbunătăţirii cooperării judiciare în materie penală, sigur urmând să fie constituit acest grup şi din experţi, şi din reprezentanţii autorităţilor centrale”, a punctat Alina Gorghiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News