Firmele româneşti nu au o cultură a investiţiilor în afara ţării, ceea ce este o mare problemă, întrucât acesta este un indicator foarte important, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, în cadrul unei conferinţe pe teme dezvoltării capitalului românesc.

”Trebuie să spunem nişte lucruri pe nume, pentru că dacă nu le spunem nu prea avem şansa să mergem înainte. Să vă dau câteva cifre: toată lumea mă întreabă, şi pe bună dreptate, de investiţiile străine directe, acesta este indicatorul după care ne ghidăm sau ne lăudăm. FDI este un indicator important şi chiar stăm bine", le-a spus Petrescu oamenilor de afaceri autohtoni. 

El a arătat că, în 2017, în primul trimestru au fost realizate investiţii străine directe de 1,075 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când au fost 875 de milioane. Investiţiile străine directe în 2015 au fost 3,6 miliarde de euro, iar în 2016 au ajuns la 4,1 miliarde de euro. 

"Aceasta spune multe: un cadru economic de încredere, optimism. Dar ştiţi ce nu mă întreabă nimeni? Care sunt investiţiile româneşti în afara României. Acesta este cel mai important indicator şi semnal de emancipare a actului guvernamental. Plătim gazele la cehi, ne punem banii în cont la unguri, ne împrumutăm la polonezi, dar România în ce măsură intenţionează, dacă nu materializează, să-şi facă simţită prezenţa în afara graniţelor? Nu este în ADN-ul nostru să facem acest lucru", a subliniat Petrescu. 

Potrivit acestuia, filialele din străinătate ale companiilor româneşti au avut, în perioada 2005-2015, o cifră de afaceri de doar 773 de milioane de euro. 

Cifre dureroase

"Să vă dau o cifră dureroasă: sunt 62 de filiale ale companiilor româneşti în străinătate, pe zona serviciilor în general şi puţin pe zona activităţilor adiacente de exploatare, mă refer la o mare companie petrolieră din România. Cifra de afaceri cumulată 2005-2015 de 773 milioane de euro. Este extrem de puţin. Nu este în ADN-ul nostru. Noi nu avem dimensiunea internaţionalizării. Asta este o problemă importantă", a susţinut ministrul. 

Prezent la dezbatere, Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim a răspuns că, momentan, companiile cu capital românesc abia reuşesc să facă faţă pe piaţa internă multinaţionalelor. 

"Noi am plecat de la zero după Revoluţie şi abia în ultimii ani am reuşit să facem faţă competiţiei în faţa a ceea ce vine în România. Pentru noi, abia peste 10 ani se va pune problema, pentru capitalul românesc, să mergem să investim în afara ţării. Doar una-două companii care, într-adevăr au demonstrat că pot face, noi ceilalţi sigur nu putem face, pentru că abia reuşim să supravieţuim", a spus Timiş, potrivit Agerpres.

În replică, Petrescu a arătat că autorităţile lucrează pentru a identifica măsuri de a ajuta capitalul în general, însă trebuie să ne inspirăm în practicile europene. 

"Nu este un reproş, eu vă dau o radiografie la zi, să ştim unde suntem. (...) Eu nu ridic în slăvi capitalul străin, eu ridic în slăvi orice capital, indiferent de sursă. Este o radiografie. Nu este un motiv nici să ne enervăm, nici să discutăm în contradictoriu. Ce facem mai departe: se lucrează pe legea achiziţiilor publice simplificate, trebuie să vedem ce facem să ajutăm capitalul. Noi nu prea ne inspirăm din bunele practici la nivel european, suntem puţin izolaţi", a arătat Petrescu. 

Ministrul a mai spus că a schimbat denumirea Legii prevenţiei, adoptată în Guvern pe 18 mai, în Legea prevenirii, la solicitarea Consiliului Legislativ, întrucât termenul "prevenţie" are un alt sens. "Important este scopul şi spiritul legii, nu cum se numeşte legea", a susţinut Petrescu. 

[citeste si]

Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, termenul "prevenţie" se referă la arestul preventiv. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News