„Achiziția elicopterelor H215M are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. De asemenea, contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României pânã in anul 2040. Astfel, prin achiziția de elicoptere cu capabilitati de luptă la suprafată vor fi asigurate echipamente cu destinație militară și sisteme de armament care vor spori capacitatea de lovire a forțelor proprii si aliate, creând posibilitatea nor reacții rapide și adecvate la potențialele amenintări actuale.

Achiziția pentru care se solicită aprobarea Parlamentului României, urmează a fi initiată incepând cu anul 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului n. 114/2011, cu modificările si completările ulterioare, în funcție de existența posibilității de finanțare/bugetare a acesteia.

Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 150 milioane Euro, pe baza datelor de fundamentare colectate până la acest moment, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

Potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificari si completări prin Legea nr.195/2012, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție, în cazul in care valoarea estimată a contractului, fară TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100.000.000 Euro”, se arată în scrisoarea trimisă de Ministerul Apărării Naționale. 

Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării, anunțase încă din luna iulie că planul de achiziţie al Armatei Române include submarine franceze Scorpène şi elicoptere franceze.

„Am semnat o scrisoare de intenţie cu ministrul francez al apărării pentru un viitor proiect şi am început în parlament procesul de aducere a noului echipament: este vorba de submarine Scorpene şi elicoptere. Aceasta este o scrisoare de intenţie făcută cu guvernul francez şi noi vrem să implementăm acest proiect”, a declarat atunci Dîncu.

Chirieac, după deciziile CSAT: Nu e un motiv de îngrijorare, ci de liniște

Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat deciziile de înzestrare ale armatei aprobate, luni, de CSAT și ce ar înseamna înființarea unei forțe de elită cu capacitate de luptă ridicată.

"CSAT nu precizează ce număr de militari ar trebui să aibă această forță. Este vorba de o brigadă, o divizie? Un pluton? Cât de importantă este această forță?! Apoi, cum este ea dotată? Cu armament de infanterie? Are și aviație, artilerie? Are și capabilități C4I comandă - control, comunicații - informații? Prin urmare, sunt multe lucruri care trebuie lămurite. Probabil că România are mare nevoie de așa ceva, dar cred că cel mai bine ar fi, ca o astfel de forță să fie constituită și antrenată sub directa îndrumare fie a SUA, fie a Marii Britanii. De ce spun lucrul acesta? Pentru că ei cu armata ucraineană au săvârșit un miracol, din 2014 încoace. Vedeți cum luptă armata ucraineană, fiindcă, în primul rând, britanicii, dar și americanii i-au antrenat. Au și rezultate excepționale pe câmpul de luptă.", a spus Bogdan Chirieac.

"Nu e un motiv de îngrijorare, ci de liniște deoarece, în flancul estic, doar Polonia are capacitate să facă față la un atac al armatei roșii. În rest, nu mai are nimeni această capabilitate. Or, dacă Polonia a reușit de una singură, mă rog fiind în NATO din 1999 și invitată din 1997, fiind preferata Occidentului după căderea comunismului... poate în 5-10 ani și România va avea o armată care de una singură poate ține piept armatei roșii până când intervin și forțele NATO. Acum, Polonia se descurcă singură.", a mai spus analistul politic Bogdan Chirieac, într-o intervenție telefonică la România TV.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat, în şedinţa de marţi, actualizarea programului "Armata 2040" și a propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României.

Programul "Armata 2040" va fi actualizat pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat, informează Administraţia Prezidenţială.

Potrivit unui comunicat, analiza măsurilor privind modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a şedinţei CSAT.

Programul "Armata 2040" urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligaţiei constituţionale de apărare a integrităţii teritoriale a României.

"În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forţe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaţilor, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul naţional sau pentru sprijinirea aliaţilor noştri, auto-sustenabile şi cu mijloace de protecţie multidimensională, cu un sistem de comandă şi control flexibil şi eficient", se arată în comunicatul citat.

La şedinţa CSAT condusă de preşedintele Klaus Iohannis au participat premierul Nicolae Ciucă (ministru interimar al Apărării), ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul de Interne, Lucian Bode, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News