Mesaj polițist, tată de fată: Credința și mândria mi-au murit odată cu moartea unui înger
Un polițist din Caraș-Severin a postat, pe Facebook, o scrisoare după cazul de la Caracal, spunând că este ofițer și nu mai este mândru de acest statut: „Credința și mândria mi-au murit odată cu moartea unui înger”. Ca tată, el spune că e dator să își apere fiica în țara în care „și îngerii mor”.
„Sunt tată de fată și…polițist! Simțeam odată că pot face ceva care să conteze, diferit, ieșit din tipare, corect, că pot face ce trebuie! Am înțeles cât mă înșelam!”, spune polițistul Flavian Săvescu, în scrisoarea de pe Facebok, în care precizează că e prima dată când își „raportează” meseria copilului său, transmite Mediafax
„Cum să îi spun că nu trebuie să aibă încredere în meseria în care am crezut de când mă știu?! Cum sa îl învăț ce este responsabilitatea când eu lucrez într-un sistem care îi demotivează până și pe cei mai motivați colegi ai mei?! Ce caracterizează meseria asta? Sau ce ar trebui? Un singur lucru: responsabilitatea! Responsabilitatea că dincolo de consecințe, faci un lucru în primul rând drept și apoi legal! Dar cum credeți dvs. că poate acționa un polițist când are în față spectrul consecințelor, indiferent care ar fi ele?! Și aici intervine asumarea responsabilității!
Nu vreau să judec dar sunt polițist și știu cum gândesc și simt polițiștii pentru că sistemul tinde să te transforme într-o unealtă fără creier, una ce poate și trebuie să fie ușor de condus sau manipulat, una care să se teama de consecințele lipsei de obediență!!!”, scrie Săvescu pe Facebook, relatează Mediafax.
Ofițerul de poliție spune că ceea ce scrie are scopul de a conștientiza faptul că decizia pe care trebuie să o ia un polițist în orice moment, ține doar de asumarea responsabilității! „Iar asumarea responsabilității ține de amintirea jurământului depus în fața cetățeanului, în fața copilei care a murit!”.
„Am în fața ochilor spectrul unui suflet ce a avut încredere dincolo de orice în normalitatea care ar trebui să existe în lumea în care trăim! Ea și-a îndreptat încrederea în politie, în MINE, ca reprezentant al ei și EU am dezamăgit-o! Sunt la fel de vinovat ca oricare dintre colegii mei care nu au putut-o salva! De ce? Pentru că văd zilnic mizeria de sub covoare! Pentru că atunci când mi se spune ca nu voi putea să schimb sistemul, ar trebui să continui să cred în mine! Am învățat că meseria asta nu are nevoie de idealiști!”, mai scrie polițistul.
Mesajul polițistului este sfâșietor atunci când spune că pe lângă sentimentul care îl încearcă pe fiecare dintre cei care se întreabă ce s-a întâmplat între primul apel la 112 și momentul în care Gheorghe Dincă ar fi ucis-o, să alăture groazei gândul la propriul copil.
„Poate cineva să își închipuie ce s-a întâmplat între primul telefon la 112 și clipa când i s-a scurs ultima suflare?! Mă îndoiesc! Acum, pe lângă acest sentiment, toți cei ce aveți copii, alăturați groazei gândul la copilul vostru…și scoateți capul din nisip! Toți suntem responsabili! Nu suntem oi să nu putem raționa că nimeni nu ne poate spune să nu intervenim atunci când TREBUIE! Iar dacă nu intervenim când sufletul ne urlă așa cum a urlat acel copil, este pentru că sistemul ne-a redus la tăcere!!! (...) Azi, sistemul a omorât un copil pentru ca acest copil a fost omorât de un psihopat cu mâna sistemului! Pentru că EU am fost incapabil sau nu am îndrăznit să intervin de teama consecințelor! Pentru că am uitat mândria de a fi polițist și credința în adevăr dincolo de consecințe! Pentru că am acceptat să fiu redus la tăcere atunci când știam că am dreptate! Sistemul nu are nevoie de oameni care priviți din spate își arata coloana prea dreaptă! Sistemul are nevoie de proverbe cu capete plecate! Sistemul suntem NOI, cu toată acceptarea noastră! La fel de vinovați ca și cei ce îl impun!”, scrie polițistul din Reșița.
Flavian Săvescu spune că este comisar de politie și își desfășoară activitatea încă într-un serviciu operativ, care impune asumarea responsabilității. Totuși, spune că „este singurul loc de muncă în care i-aș interzice fiicei mele să lucreze! Cred că asta spune totul! Am capul plecat în fața realității că azi un copil a fost ucis! EU am fost incapabil sa îl salvez! Țipetele pe care mi le imaginez îmi sfredelesc sufletul! Și a murit! Încet! Gândindu-se la mine! Gândindu-se că EU POT și TREBUIE să îi salvez VIAȚA! AȘTEPTÂND! Oare în ce moment a realizat ca EU nu voi veni?! Oare în ce moment i-a murit speranța? Spectrul rece al morții… Ultima bătaie a inimii… Voi fi polițist și mâine! Dar EA nu va mai fi! EU, un polițist, îmi voi îmbrățișa în continuare fata, dar un alt tată nu mai poate face asta! El nu a fost sunat de propria fiica pentru a o salva pentru că acest suflet pierdut a crezut îndeajuns în MINE! Iar EU am dezamăgit-o!”, scrie Flavian Săvescu.
Polițist cu 23 de ani de muncă operativă, Săvescu spune că „Alexandra a murit sub coordonarea liderilor de nota 5”, făcând referire la notele obținute la examen de fostul șef al Poliției Olt.
Scrisoarea lui Flavian Săvescu se încheie sfâșietor: „Sunt ofițer de poliție! Și nu mai sunt mândru de asta!!! Credința și mândria mi-au murit odată cu moartea unui înger! Dar sunt mândru că sunt tată și sunt dator să îmi feresc copilul într-o țară în care până și îngerii mor!”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News