Meloni se abate de la promisiunile electorale. În schimb, a decis suplimentarea bugetului pentru a face față preţurilor ridicate la energie
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 21 noi 2022, 09:41
WhatsApp
Premierul Italiei, Georgia Meloni. Sursa Agerpres.
Premierul Italiei, Georgia Meloni. Sursa Agerpres.
Guvernul Meloni va anunța luni suplimentarea bugetului pentru 2023 cu aproximativ 30 miliarde de euro cu scopul de a redece impactul preţurilor ridicate la energie, deşi va amâna unele din cele mai darnice promisiuni electorale, inclusiv reducerile fiscale,

"Nu vom putea să facem totul dintr-o dată. Încercările din trecut de a face asta s-au încheiat dezastruos", a afirmat duminică ministrul Industriei, Adolfo Urso, într-un interviu acordat publicaţiei La Stampa, potrivit Agerpres.

Noul Guvern de dreapta condus de Giorgia Meloni a anunţat deja că aproximativ două treimi din cheltuielile suplimentare vor fi utilizate pentru a ajuta companiile şi gospodăriile să facă faţă facturilor record la gaze şi electricitate.

Deja în 2022 au fost alocaţi 75 miliarde de euro pentru a contracara impactul preţurilor ridicate la energie.

Luna aceasta, Guvernul Italiei a majorat ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor la 4,5% din PIB, de la un nivel de 3,4% din PIB estimat de fostul Executiv condus de Mario Draghi. Dar miniştrii au dat asigurări că vor avea o politică fiscală prudentă, evitând erorile în buget care au dus la demisia fostului premier britanic Liz Truss.

Ca rezultat, promisiunile din campanie privind o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate şi, chiar dacă bugetul va include o reducere a poverii fiscale aplicate forţei de muncă, reducerea masivă a impozitului pe venit a fost exclusă.

Pentru a contracara efectelor inflaţiei ridicate, autorităţile de la Roma iau în considerare eliminarea taxei pe vânzări la produse esenţiale, cum ar fi laptele şi pâinea. Cheltuieli suplimentare vor fi fi finanţate prin noi împrumuturi, dar Guvernul se aşteaptă să obţină venituri aproximativ trei miliarde de euro prin taxa excepţională pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului şi gazelor.

Citește și:

Țara din UE cu cei mai mulţi tineri care nu muncesc și nici nu studiază

Peste trei milioane de tineri italieni cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani nu muncesc şi nici nu studiază, reprezentând categoria aşa-numiţilor nini, iar Italia este astfel ţara europeană cu cei mai mulţi tineri din această categorie, relevă un raport prezentat marţi de ONG-ul ActionAid şi de sindicatul CGIL, cel mai mare sindicat italian, relatează agenţia EFE.

Pe ansamblul Italiei, unu din patru tineri (25,1%) intră în categoria nini, cu o pondere mai semnificativă în rândul femeilor şi fetelor, ce reprezintă 56% dintre persoanele tinere care nu au nicio activitate.

Diferenţele în nivelul de inactivitate ies în evidenţă mai ales între nordul şi sudul Italiei - în sud, unde se află regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, procentul de nini în rândul tinerilor este de 39%, faţă de 18% în nord-est.

Deşi raportul a fost elaborat pe baza datelor din anul 2020, când impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei a fost major, inclusiv în zonele Italiei cele mai dinamice economic, rata inactivităţii în rândul tinerilor depăşeşte cu 15% media europeană.

Mai mult, doi din trei tineri italieni care nu studiază şi nici nu muncesc nici măcar nu îşi caută un loc de muncă, observă autorii raportului. Iar dintre şomerii cu vârste sub 35 de ani care îşi caută loc de muncă, un procent de 36,3% nu au reuşit în ultimele 12 luni să se angajeze.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?