"Când Sfatul Țării de la Chișinău votează pentru unirea Basarabiei cu România, majoritatea opiniei publice românești vede această evoluție ca o palidă compensație pentru pierderea Transilvaniei. Situația se prezenta astfel: armatele române fuseseră înfrânte, în Ardeal, și apoi în Muntenia, guvernul și Casa Regală se refugiaseră la Iași, iar la Est se dezintegra Imperiul rus. Premierul filogerman Alexandru Marghiloman, care se deplasează la Chișinău, nu își notează în jurnal momentul ca pe o mare realizare.

Iar Sfatul Țării, să recunoaștem, nu s-a gândit de la început la unirea cu România, ci doar când a apărut pericolul ca Ucraina independentă să înglobeze Basarabia, chestiune consemnată în procesele verbale ale ședințelor respective, documente care astăzi sunt publicate", ne-a declarat într-un interviu conf. dr. Alin Ciupală, de la secția de Istorie Modernă a Universității din București. 

Vezi aici întregul interviu pe care Alin Ciupală l-a acordat pentru DC News: Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News