Iniţiată de Mauritius, o rezoluţie în acest sens, care nu este obligatorie dar are o puternică valoare politică, a fost adoptată cu votul a 116 ţări, şase votând împotrivă - printre care şi SUA - iar 56 alegând să se abţină.

Ţările africane au votat masiv în favoarea rezoluţiei, în timp ce europenii au afişat poziţii divergente, împărţiţi între susţinerea unui ţări membre a UE şi respectarea dreptului internaţional.

Litigiu vechi

Arhipelagul Chagos se află în centrul unui litigiu vechi de cinci decenii, după decizia britanică de a separa în 1965 acest arhipelag de insulele Mauritius şi de a instala aici o bază militară comună cu SUA, pe principala insulă, Diego Garcia.

Insulele Mauritius şi-au obţinut independenţa în 1968. Marea Britanie a expulzat în jur de 2.000 de locuitori din Chagos în Mauritius şi Seychelles pentru a face loc bazei militare. Din 1975, Mauritius a iniţiat mai multe proceduri judiciare pentru a obţine returnarea insulelor Chagos.

"Colonialismul nu mai poate fi tolerat", a spus prim-ministrul din Mauritius, Pravind Jugnauth, exprimându-şi regretul că Londra nu a ţinut cont de avizul emis de Curtea internaţională de justiţie (CIJ).

Această instanţă a apreciat, la sfârşitul lui februarie, într-un aviz consultativ, că Londra trebuie să pună capăt administrării Chagos "în cel mai scurt termen".

Dosarul adus în fața ONU

Avizul rămânând fără urmare, Mauritius a decis să ducă dosarul în faţa Adunării generale a ONU, chiar dacă deciziile sale nu au forţă de lege internaţională, precum deciziile Consiliului de Securitate.

Ambasada britanică la ONU, Karen Pierce, a subliniat că acest dosar este o problemă bilaterală şi a insistat asupra "rolului vital" al bazei militare pentru securitate în regiune, inclusiv pentru Mauritius.

În avizul lor, judecătorii celei mai înalte jurisdicţii a ONU au estimat că Marea Britanie a separat "ilicit" arhipelagul Chagos de insulele Mauritius.

În 2017, numai 15 ţări, printre care Marea Britanie şi SUA, au votat împotriva solicitării Mauritius de sesizare a CIJ.

În 2016, Marea Britanie a prelungit până în 2036 un contract cu SUA de utilizare a bazei militare. Aceasta a jucat un rol strategic cheie în timpul Războiului Rece, iar apoi a fost utilizată în anii 2000 în timpul conflictelor din Irak şi Afganistan.

Vezi și: Bulgaria vrea să nu mai depindă de gazele rusești

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News