Mai multe ONG-uri cer finanțarea avortului la cerere. Care este poziția Bisericii Române Ortodoxe
Data publicării:
Autor: Crişan Andreescu
WhatsApp
O mamă din Florida care nu poate avorta este nevoită să își privească fiul mort, după naștere, din cauza regulilor impuse de guvernatorul republican Ron DeSantis
O mamă din Florida care nu poate avorta este nevoită să își privească fiul mort, după naștere, din cauza regulilor impuse de guvernatorul republican Ron DeSantis
Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte câteva zeci de organizații ale societății civile din România și internaționale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății,  și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS),  decontarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere.

„Este din ce în ce mai greu să faci avort la cerere, în România. Medici și manageri ai spitalelor de stat le întorc spatele femeilor care cer acest serviciu, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale.

O altă barieră este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 – 1.200 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat”.

Este semnalul de alarmă tras de Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA în cadrul unei conferințe de presă organizate zilele trecute  la Institutul Francez din București, la care s-au aliat 223 de  ONG-uri, care  au solicitat finanțarea de către stat a avortului la cerere în România

Referitor la acest aspect, Patriarhia Română a ținut să precizesze că: „Poziționarea Bisericii față de recent solicitatul, dar nefirescul sprijin al statului pentru finanțarea avortului în absența unei urgențe medicale, act care ar reprezenta o implicită încurajare a acestuia, este următoarea: Fiecare om are structural o conștiință morală pe care și-o solicită în grade diferite prin raportarea sa la anumite situații personale sau profesionale concrete. Acesta este inevitabil registrul (moral) în care se situează și problema avortului. Cei care aleg să își asculte conștiința și să evite implicarea într-un act medical care suprimă brutal o viață (avortul este un asemenea act, întrucât, oricât de mic, embrionul/ fătul este o persoană nenăscută încă), au dreptul și, dacă sunt medici, obligația, să respecte riguros jurământul lui Hipocrate deplin favorabil vieții, iar dacă sunt reprezentanți ai societății civile, deci inclusiv ai cultelor religioase care includ cea mai mare parte a acestei societăți, să-și exprime și să-și apere public principiile morale, etice, filosofice și religioase ocrotite de Constituție.

Poziția BOR și a tututor cultelor față de avort e una clară, firească, fermă și ireversibil orientată pro-viață. Mesajul creștin are ca miez libertatea, iubirea și respectul pur față de viața și demnitatea persoanei umane, născute sau nenăscute încă. Avortul este și rămâne legal, dar nu tot ce este legal coincide totdeauna riguros cu ce este moral, granița dintre „permis” și „posibil” fiind una la care ar trebui să reflectăm atent și responsabil ca persoane înzestrate nu doar cu trup, ci și cu spirit”, a  transmis Patriarhia Română.

„Crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri. Biserica invită (nu impune) stăruitor la respectarea și protejarea vieții și demnității persoanei umane, pledând mereu cauza acestora ca pe cea mai înaltă posibil, viața fiind un dar dumnezeiesc plin de sens pentru individul străin de individualism feroce și pentru comunitatea formată din noi toți, cei ce am avut șansa de a ne naște. Aceasta este o datorie a Bisericii, nu o imixtiune în viața personală a cuiva. O datorie prelungită concret în proiecte și acțiuni filantropice destinate mamelor care se confruntă cu o criză de sarcină. Asemenea acțiuni au ca rațiune inclusiv conștientizarea faptului că autonomia asupra propriului trup nu implică și dreptul de a decide asupra vieții unui alt trup care crește în el. Abia această reflecție de tip moral indică gradul real și onorabil de responsabilitate”, mai arată Patriarhia Română.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel